Serviciul Român de Informații a reacționat oficial în urma declarațiilor făcute de fostul premier Ludovic Orban la televiziunea publică. Instituția a respins acuzațiile privind implicarea sa în procesul politic, subliniind că își desfășoară activitatea exclusiv în limitele stabilite de lege și de Constituția României. Această intervenție a avut loc în contextul procesului de formare a unui nou Guvern, după ce Ludovic Orban a susținut că există implicări politice ale serviciului de informații.
Reprezentanții SRI au calificat drept regretabile și iresponsabile lansările repetate în spațiul public ale unor acuzații nefondate. Instituția menționează că atribuirea unor implicări politice fără nicio dovadă reprezintă o problemă serioasă. Conform comunicatului, succesul sau insuccesul politic al unor persoane sau formațiuni, atribuite eronat SRI, indică o lipsă de asumare a deciziilor politice sau a consecințelor acestora. SRI a decis să reacționeze din cauza caracterului repetabil al limbajului suburban la adresa conducerii sale.
În ceea ce privește gestionarea interimului la nivelul Serviciului, SRI a oferit clarificări privind legalitatea procedurilor utilizate. Instituția a precizat că conducerea interimară nu este secretă și nu este exercitată în afara legii. Reprezentanții au declarat că identitatea persoanei care asigură interimul este publică și că legalitatea acestei funcții este o chestiune de conformitate cu legea, nu una de opinie. SRI a subliniat că nu funcționează „pe șestache” în nicio circumstanță.
Serviciul și-a reafirmat misiunea de a asigura securitatea și siguranța cetățenilor români și a statului român. Activitatea va continua în conformitate cu cadrul legal și în funcție de resursele alocate pentru gestionarea amenințărilor. SRI a menționat că modul de operare va rămâne adaptat la dinamica și gravitatea amenințărilor identificate. Instituția a insistat pe respectarea strictă a normelor constituționale în toate acțiunile sale de protecție a intereselor naționale.
Aceste acuzații au apărut într-un moment de tranziție politică, când formarea noului Guvern a generat tensiuni între actoriile de stat. Disputa dintre Ludovic Orban și serviciul de informații subliniază conflictul de viziuni privind rolul instituțiilor de securitate în perioadele de reformă sau schimbare a execuției. Tensiunile dintre puterea politică și agențiile de informații sunt adesea utilizate în retorica publică pentru a explica rezultatele electorale sau deciziile de guvernare.
În cadrul sistemului de securitate națională, serviciile de informații funcționează sub reglementări stricte pentru a preveni interferența în procesele democratice. Aceste instituții sunt supuse controlului legal pentru a asigura că misiunile lor de protecție a statului nu afectează echilibrul puterilor. În România, cadrul juridic impune o separare clară între activitatea de informare și activitatea de parteneriat politic, pentru a menține neutralitatea serviciilor de intelligence.