Serviciile de informații din România au acuzat luni Federația Rusă de coordonarea unei rețele de sabotaj implicată într-un incendiu survenit în septembrie. Incidentul a avut loc pe 14 septembrie, în apropierea unei fabrici de armament situată în orașul Brașov, în centrul țării. Autoritățile române au identificat acest act ca fiind parte dintr-o campanie mai amplă de operațiuni de sabotaj desfășurate de Federația Rusă pe teritoriul european.
Conform declarațiilor serviciilor de informații, aceste acțiuni vizează situri de producție de armament și alte obiective de interes militar sau industrial. Scopul principal al acestor operațiuni este de a intimida, de a submina capacitățile de apărare și de a slăbi contribuția statelor vizate la securitatea regională și europeană. Serviciile au subliniat că astfel de atacuri sunt menite să afecteze stabilitatea și protecția infrastructurii critice din regiune.
DIICOT a precizat că în acest caz sunt implicați doi belaruși și un ucrainean, toți aceștia fiind rezidenți în țări ale Uniunii Europene. Doi dintre indivizi au fost identificați și plasați în arest preventiv în Germania, în momentul în care se pregăteau să comită infracțiuni similare. Al treilea implicat, cetățeanul ucrainean, este în prezent fugar în Polonia, conform informațiilor furnizate de procurori.
Serviciul Român de Informații a explicat că recrutarea în aceste rețele se realizează prin intermediul rețelelor de socializare. Indivizii primesc bani pentru sarcini care par inițial inofensive, precum observarea sau fotografierea unor anumite ținte. Ulterior, misiunile devin mult mai grave, evoluând către acte de vandalism, incendiere sau chiar comiterea de crime, pe măsură ce implicarea în rețeaua de sabotaj se intensifică.
DIICOT a menționat că acest incident a amplificat îngrijorările privind securitatea siturilor industriale și a infrastructurii critice, având loc într-un context de evenimente similare. NATO și UE se confruntă cu o campanie hibridă de sabotaj și interferență condusă de Kremlin. Această strategie are ca obiectiv principal reducerea nivelului de sprijin oferit de statele occidentale către Kiev.
Aceste incidente de sabotaj se încadrează în cadrul amenințărilor hibride care vizează stabilitatea infrastructurii critice și a obiectivelor industriale din Europa. În contextul actual, securitatea acestor facilități este monitorizată strict de instituțiile de apărare, deoarece atacurile asupra centrelor de producție militară pot afecta direct capacitatea de răspuns a aliaților în zonele de conflict.