Senatul a adoptat luni prelungirea interdicției de achiziție, instalare și utilizare a produselor și serviciilor software provenite din Rusia pentru instituțiile publice din România. Noua măsură extinde perioada de restricție până la data de 31 decembrie 2035, asigurând astfel continuitatea protecției statului. Decizia este luată în contextul războiului de agresiune condus de Federația Rusă, care se manifestă intens și prin atacuri în spațiul cibernetic.
Președintele Senatului, Mircxea Abrudean, a calificat această decizie ca fiind critică pentru securitatea națională a țării. Proiectul de lege, care a fost inițiat de deputatul Sebastian Burduja, are scopul de a proteja infrastructura informatică a statului român în fața riscurilor de securitate cibernetică. Această intervenție legislativă vine pentru a preveni expirarea termenului inițial de protecție, care era stabilit pentru data de 31 decembrie 2026.
Conform declarațiilor lui Mircxea Abrudean, România nu poate accepta vulnerabilități tehnologice sau breșe de securitate în cadrul infrastructurii critice. Acesta a subliniat faptul că securitatea națională nu poate fi negociabilă în contextul actual. România trebuie să rămână ferm ancorată alături de partenerii săi din cadrul NATO și Uniunii Europene pentru a combate toate formele de agresiune hibridă care pot afecta stabilitatea statului.
Procesul legislativ continuă prin trimiterea proiectului către Camera Deputaților, care va acționa ca for de decizie în această etapă. Măsura este influențată de riscurile identificate în utilizarea unor tehnologii care pot fi controlate din Rusia. Această restricție vizează nu doar achiziția de noi produse, ci și utilizarea serviciilor software care ar putea compromite integritatea datelor și operațiunile agențiilor de stat.
Contextul acestei decizii este marcat de investigații internaționale privind companii care operează sub control rus, dar par a fi deținute în alte țări. Un exemplu relevant este compania Oxygen, cu sediul în Virginia, SUA, pe care Departamentul de Justiție al SUA a acuzat-o că este deținută și operată în secret din Rusia. Această companie a furnizat tehnologie agențiilor europene de aplicare a legii, inclusiv unor țări precum Germania, Spania, Italia, Polonia și Ungaria.
Protecția infrastructurii critice prin limitarea accesului la tehnologii din state agresoare reprezintă o componentă centrală a strategiilor de securitate cibernetică ale organizațiilor de apărare. În cadrul NATO și al Uniunii Europene, gestionarea riscurilor digitale este considerată esențială pentru combaterea agresiunii hibride. Această abordare legislativă se aliniază cu necesitatea de a securiza rețelele de stat împotriva intervențiilor externe care pot compromite funcționarea instituțiilor publice.