România are potențialul de a deveni un centru regional pentru tehnologiile sigure, în contextul în care controlul asupra infrastructurii digitale și al inteligenței artificiale influențează direct independența statelor. Această temă a fost centrală în cadrul conferinței „Trusted Tech Dialogues – 2026 | Technology, Trust & Freedom”, desfășurată luni, 19 octombrie 2026, la Universitatea Româno-Americană din București. Evenimentul a reunit diplomați, experți militari și specialiști în securitate pentru a analiza miza strategică a tehnologiei pe flancul estic al NATO.
Fostul ambasador al Statelor Unite în România, Adrian Zuckerman, a subliniat că tehnologia nu mai reprezintă doar o componentă comercială, ci un instrument de securitate națională. El a avertizat că rețelele energetice, sistemele financiare și capacitățile militare depind critic de infrastructura digitală, iar controlul acesteia de către actori ostili ar crea vulnerabilități majore. Adrian Zuckerman a susținut că România trebuie să treacă de la statutul de simplu consumator la cel de producător de soluții tehnologice pentru NATO și Uniunea Europeană.
Len Khodorkovsky, fost oficial al Departamentului de Stat american pentru Strategie Digitală, a descris competiția tehnologică actuală ca fiind o luptă între modele politice opuse, respectiv între libertate și tiranie. El a indicat faptul că România posedă atuuri esențiale, precum inginerii pregătiți, resursele energetice și competențele în securitate cibernetică, pentru a se integra în lanțul global de aprovizionare. Len Khodorkovsky a precizat că viteza de adaptare în economia tehnologică este decisivă pentru a nu rămâne în urmă în raport cu marile puteri.
Din perspectiva reglementării, Dan Cîmpean, directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, a semnalat faptul că evoluția tehnologică depășește capacitatea autorităților de a monitoriza riscurile. El a menționat că viteza cu care noile tehnologii sunt introduse pe piață depășește timpul necesar specialiștilor pentru a acumula cunoștințele necesare. Totodată, Pavel Popescu, vicepreședinte ANCOM, a anunțat că până în decembrie 2026 se vor finaliza procesele de eliminare a echipamentelor chinezești din infrastructura centrală a rețelelor de telecomunicații.
Securitatea națională implică și protejarea spațiului informațional împotriva propagandei care poate destabiliza societatea fără utilizarea forței militare. Jurnalistul Ion M. Ioniță a avertizat că dezinformarea poate schimba percepția asupra realității, în timp ce Ioana Constantin a subliniat impactul rețelelor sociale asupra opiniei publice. Cătălin Mihalache, general în rezervă, a insistat pe necesitatea atragerea investițiilor în industria de apărare, argumentând că România nu poate produce singură tot echipamentul necesar fără parteneriate internaționale solide.
În cadrul discuțiilor de la București, importanța suveranității tehnologice a fost corelată cu nevoia de reziliență a instituțiilor democratice. Participanții au evidențiat că protecția infrastructurilor critice și combaterea manipulării digitale sunt procese interdependente, care necesită atât investiții masive în cercetare, cât și o educație critică a cetățenilor pentru a înțelege riscurile aduse de inteligența artificială.