Un incendiu provocat de o rețea de sabotaj rusească a afectat halele industriale ale întreprinderii militare Carfil de la Brașov, unde se produc drone și muniție de înaltă precizie. Incidentul, survenit pe 14 septembrie, a implicat trei rezidenți în Uniunea Europeană: doi cetățeni din Belarus și unul din Ucraina. Deși uzina este pe lista de spionaj a Rusiei, aceasta nu beneficia de protecție specială din partea Ministerului Apărării, a SRI sau a Ministerului de Interne.
Rețeaua de diversioniști a fost identificată prin cooperare judiciară internațională, reușind parțial destructurarea grupului. Doi dintre sabotori au fost arestați preventiv în Germania în timp ce pregăteau operațiuni similare împotriva unor obiective industriale occidentale, iar un al treilea suspect a fost localizat în Polonia, fiind emis un mandat european de arestare pentru acesta. Această operațiune subliniază modul în care rețelele de sabotaj operează prin intermediul unor contractori aleatorii recrutați contra cost.
Evenimentul de la Brașov ridică semne de întrebare privind capacitatea de prevenție a Serviciului Român de Informații, având în vedere atribuțiile principale ale acestui serviciu secret. Deși SRI a anunțat, la 8 septembrie, că a prevenit o altă operațiune de sabotaj implicând un cetățean rus stabilit în România, incendiul de la Carfil a avut loc după consumarea faptei. Această situație este interpretată ca un insucces în contextul creșterii atacurilor hibride împotriva statelor NATO.
Rusia utilizează o strategie de tip „amenințare calibrată”, cunoscută sub numele de „tactica feliilor de salam”, pentru a testa reacțiile statelor europene. Aceste operațiuni mici sunt concepute să rămână ambigue, fiind greu de atribuit direct Moscovei, dar sunt destul de numeroase pentru a schimba realitatea pe teren. În Europa au fost identificate 150 de incidente hibride între ianuarie 2022 și decembrie 2025, incluzând acte de vandalism, spionaj și incendieri.
Alte țări europene au raportat atacuri similare, precum tentativa de sabotaj de la aeroportul din Leipzig, acuzată oficial de Berlin, sau incendierea fabricii de drone din Tallinn, atribuită serviciilor speciale ruse. În Polonia, un act de sabotaj fără precedent a vizat o locomotivă a unui tren ucrainean, iar în Republica Cehă, o unitate de producție de echipamente sofisticate din Pardubice a fost incendiată. Aceste acțiuni vizează găsirea slăbiciunilor în infrastructura critică.
Contextul securității regionale este marcat de o creștere a incidențelor hibride care vizează atât infrastructura industrială, cât și spațiul aerian și economic. În România, penetrarea spațiului aerian de către drone și intrarea acestora în apele teritoriale reprezintă probleme continue. În ciuda acestor riscuri, guvernul condus de Luca Niculescu nu a prezentat până acum o strategie clară pentru neutralizarea operațiunilor de sabotaj și a atacurilor cibernetice.