Ministerul Apărării Naționale a transmis oficial Statelor Unite o propunere pentru suplimentarea substanțială și permanentă a trupelor americane la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu și în alte puncte strategice din țară. Solicitarea a fost transmisă direct strategului Elbridge Colby, în vederea includerii în raportul destinat Congresului SUA și administrației Trump. Autoritățile române urmăresc transformarea prezenței americane într-una cu capacitate operațională de luptă, adoptând un model de susținere similar cu cel aplicat de Polonia.
În cadrul negocierilor, Bucureștiul a prezentat infrastructura centrelor naționale de instrucție și a avansat scenarii care implică facilități extinse în diverse amplasamente din teritoriu. Investițiile planificate la Baza Mihail Kogălniceanu vizează extinderea condițiilor de cazare și suport pentru militari și familiile acestora. Vizita lui Elbridge Colby este considerată un succes, reușind să repoziționeze relevanța României în contextul mizei critice din bazinul Mării Negre, înainte ca decizia finală să revină administrației Donald Trump.
Pe planul industrial, un parteneriat de 200 de milioane de euro cu Ucraina pentru producția de drone este blocat de bariere birocratice interne. Proiectul, conceput sub formă de societate mixtă, a fost paralizat în mandatul fostului ministru, deoarece Romtehnica nu deține capacitatea operațională necesară. Pentru relansarea acestui mecanism, se ia în calcul transferul proiectului către Ministerul Economiei sau utilizarea Direcției Generale pentru Armamente pentru a asigura o soluție procedurală optimă.
Simultan, compania americană Sig Sauer intenționează să deschidă în România o fabrică de armament și muniție compatibilă cu noul standard de calibru 6,8 mm. Această mișcare este menită să permită dotarea uniformă a tuturor structurilor din sistemul național de forță. Totodată, MApN încearcă accelerarea achizițiilor de radare de la Thales pentru a securiza puncte nevralgice precum Galați sau Portul Constanța, în contextul amenințărilor de război hibrid.
Securitatea maritimă rămâne o provocare majoră, având în vedere vulnerabilitățile de pe Marea Neagră și protecția perimetrului energetic Neptun Deep. Recent, sistemul antidronă MEROPS a prezentat carențe operaționale la interceptare, iar forțele române au întâmpinat dificultăți tehnice în neutralizarea amenințărilor din cauza condițiilor meteorologice. Protecția sectorului energetic, unde exploatarea va începe în 2027, este asigurată în prezent prin intervenții ale aviației de vânătoare, în absența unor posturi permanente de observare militară la fața locului.
Eforturile de consolidare a capacității defensive includ și pachete legislative privind infrastructura critică și statutul rezerviștilor voluntari. La nivelul controlului intern, Corpul de Control verifică cererile de achiziție de la DGA pentru a valida conformitatea echipamentelor. În ceea ce privește planificarea financiară, bugetul alocat apărării vizează un nivel de 2,54% din PIB în anul 2027, cu accent pe capabilitățile integrate de apărare antidronă.