Președintele Nicușor Dan a anunțat la Bruxelles, în urma reuniunii Consiliului European, că România a solicitat sprijin pentru securitatea de la Marea Neagră. Această cerere de asistență a fost formulată pentru a acoperi perioada până la sosirea echipamentelor speciale care au fost deja comandate de statul român. În acest context, Franța a răspuns solicitării și s-a oferit să acorde ajutor necesar pentru consolidarea securității în regiune.
Solicitarea de ajutor a fost motivată de amenințările hibride și de contextul războiului din Ucraina, care afectează direct statele vecine. Nicușor Dan a făcut o paralelă între actuala situație de la Marea Neagră și incidentele survenite anterior la granița dunăreană a României, unde au apărut probleme cauzate de drone provenite dinspre Ucraina. Președintele a menționat că, la fel ca în cazul incidentelor de pe Dunăre, România are nevoie de echipamente până când acestea comandate prin SAFE vor ajunge în țară.
Pentru implementarea acestui sprijin, au fost deja inițiate discuții la nivel tehnic cu partea franceză. Nicușor Dan a precizat că echipa tehnică a Franței s-a oferit să ajute și să înțeleagă mai bine care sunt necesitățile specifice pe care România le are în zona Mării Negre. În marja reuniunii de la Bruxelles, președintele a participat la discuții cu secretarul general al NATO, președintele Franței, premierul Greciei și premierul Bulgariei.
Pe planul extinderii Uniunii Europene, Nicușor Dan a raportat că nu au existat obiecții din partea statelor membre privind parcursul Republicii Moldova. Discuțiile au confirmat că nu există impedimente pentru ca ultimele două capitole de negociere să fie deschise în cursul acest anului. Președintele a subliniat că statele europene sunt mulțumite de progresele realizate de Moldova în ceea ce privește reformele, susținând astfel calendarul de aderare propus.
În ceea ce privește bugetul european pentru perioada 2028-2034, România face parte din grupul „Prieteni ai Coeziunii”, coordonat împreună cu Italia. Acest grup de state pledează pentru un buget multianual mai ambițios, în opoziție cu statele considerate „frugale”, care doresc limitarea cheltuielilor. România a insistat, de asemenea, pe necesitatea de a asigura competitivitatea industriei și reducerea costurilor energetice, punând accentul pe protecția cetățenilor și a companiilor în fața prețurilor ridicate la energie.
Deciziile luate în cadrul Consiliului European reflectă dinamica actuală a securității regionale și a priorităților financiare ale statelor membre. Discuțiile privind bugetul și extinderea Uniunii Europene sunt esențiale pentru stabilitatea geopolitică a continentului, în special în contextul tensiunilor de la granițele estice ale blocului european și al necesității de a susține procesele de reformă ale partenerilor de la est.