România a extins propunerile către Statele Unite ale Americii, oferindu-se să suporte o parte din costurile aferente menținerii militarilor americani pe teritoriul său. Această inițiativă este luată în contextul pregătirilor Pentagonului pentru o nouă evaluare a prezenței militare americane în Europa, proces care ar putea duce la reduceri de efective. Bucureștiul se alătură astfel Poloniei și statelor baltice în demersul de a oferi stimulente financiare pentru menținerea trupelor pe flancul estic al NATO.
Propunerea de partajare a cheltuielilor intervine într-un moment de intensificare a tensiunilor în regiunea Mării Negre. Autoritățile române încearcă să consolideze angajamentul militar american față de securitatea continentului, având în vedere că România găzduiește în prezent aproximativ 1.000 de militari americani. Statul român a fost primul stat european afectat de reducerile de efective decise anul trecut de administrația președintelui Donald Trump, ceea ce crește presiunea pentru menținerea stabilității regionale.
Președintele Nicușor Dan a confirmat că autoritățile au transmis administrației americane răspunsurile la toate întrebările tehnice privind prezența trupelor. Acesta a subliniat că România dorește menținerea prezenței militare americane și că Statele Unite se pot baza pe parteneriatul cu Bucureștiul. „Am oferit inclusiv să împărțim cumva costul acestor operațiuni și așteptăm răspunsul administrației americane”, a declarat Nicușor Dan, menționând că propunerea de a participa la cheltuielile operațiunilor militare a fost deja transmisă.
În paralel cu acest demers, România intenționează să investească aproximativ 4 miliarde de euro până în anul 2040 în dezvoltarea bazei militare Mihail Kogălniceanu. Această investiție masivă, situată în apropierea Mării Negre, are scopul de a extinde capacitățile bazei pentru a putea găzdui un număr mai mare de militari americani sau din alte state aliate. Proiectul vizează îmbunătățirea infrastructurii și a condițiilor oferite personalului militar, consolidând poziția strategică a țării pe flancul estic al NATO.
Paralel cu aceste măsuri, România urmărește majorarea cheltuielilor pentru apărare de la nivelul actual de aproximativ 2,5% din PIB la 5% din PIB. Această creștere este necesară pentru a respecta noile obiective asumate la nivelul NATO, deși România se confruntă cu un buget dificil și unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană. În acest cadru, țara este al doilea mare beneficiar al programului european SAFE, după Polonia, pentru investiții și achiziții comune de apărare.
Decizia finală privind prezența militară va aparține Washingtonului, după ce Pentagonul va finaliza analiza desfășurării forțelor în Europa până la sfârșitul acestui an. Momentan, nu există detalii despre suma exactă pe care România ar urma să o plătească sau despre categoriile de cheltuieli specifice. Această evaluare este critică pentru distribuția forțelor NATO pe flancul estic, într-o perioadă marcată de riscuri geopolitice ridicate și de contextul războiului din Ucraina.