România a manifestat disponibilitatea de a suporta o parte din cheltuielile necesare pentru menținerea trupelor americane pe teritoriul său. Această propunere de finanțare este formulată înaintea momentului în care Pentagonul va lua o decizie privind eventualele reduceri ale numărului de soldați SUA desfășurați în Europa. Autoritățile de la București urmăresc astfel consolidarea prezenței militare americane, într-un moment marcat de creșterea tensiunilor în zona Mării Negre.
Propunerea românească urmează modelul stabilit anterior de Polonia și statele baltice, care au propus facilități financiare pentru menținerea militarilor americani. În prezent, aproximativ 1.000 de soldați americani sunt staționați în România, utilizând infrastructura de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. România a devenit prima țară europeană vizată de retragerile de trupe decise de administrația Donald Trump, după ce Washingtonul a renunțat la rotația unei brigăzi americane prin baza Mihail Kogălniceanu.
Până la finalul acestui an, Pentagonul trebuie să finalizeze evaluarea prezenței militare americane în Europa, proces care ar putea duce la noi reduceri de personal. Pe lângă contribuția financiară directă, România planifică investiții de aproximativ 4 miliarde de euro până în anul 2040 pentru modernizarea și dezvoltarea bazei Mihail Kogălniceanu. Aceste lucrări sunt menite să permită găzduirea unui număr mai mare de soldați americani și de alte state membre NATO, oferind totodată condiții de viață îmbunătățite.
Ministerul Apărării estimase anterior costurile de modernizare la 2,5 miliarde de euro, cu scopul de a asigura o capacitate de până la 10.000 de militari. În paralel, România intenționează să crească bugetul apărării de la aproximativ 2,5% la 5% din PIB, în conformitate cu obiectivele NATO. Aceste planuri de expansiune militară apar într-o perioadă de dificultăți pentru finanțele publice, având în vedere că țara are unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană.
Contextul securitar este agravat de incidentele din Marea Neagră, unde atacurile asupra navelor comerciale au crescut, inclusiv lovirea navelor Wine Trader și Yara J de drone în apropierea portului Sulina. România este al doilea beneficiar al programului european SAFE, după Polonia, un mecanism care oferă finanțare pentru achiziții și investiții în domeniul apărării. Franța a fost primul stat aliat care a răspuns solicitării României privind consolidarea apărării împotriva utilizării dronelor.
Evoluția securității regionale este strâns legată de capacitatea de apărare a infrastructurii critice și a rutelor de transport maritime. Deciziile de la Washington privind rotația trupelor în Europa pot influența direct stabilitatea flancului est al NATO. În acest context, investițiile în baze militare precum Mihail Kogălniceanu devin elemente strategice pentru gestionarea riscurilor de securitate în zona Mării Negre.