Securitatea maritimă și a infrastructurii energetice din Marea Neagră este pusă sub presiune după ce cel puțin șapte nave comerciale au fost lovite în ultimele două săptămâni. Atacurile au avut loc în apropierea coastelor românești și bulgare, afectând rutele de export utilizate de Ucraina. Situația ridică probleme imediate privind protecția porturilor și a instalațiilor offshore, într-un context în care pericolul se extinde asupra activelor strategice de pe fundul mării.
Generalul de brigadă Bogdan Tudorache, locțiitor al șefului de stat major al Comandamentului Forțelor Întrunite, a oferit detalii despre provocările defensive într-un interviu pentru NZZ. Acesta subliniază că, deși escaladarea vizează Ucraina, România resimte consecințele prin încălcarea spațiului aerian și maritim. Militarul a menționat că dronele pot ajunge în spațiul românesc din cauza măsurilor de bruiaj ale forțelor ucrainene și a faptului că unele aparate au căzut deja pe teritoriul țării sau au lovit clădiri în orașul Galați.
Protecția rutelor comerciale și a infrastructurii trebuie gestionată fără a genera o confruntare directă între statele NATO și Rusia. Bogdan Tudorache indică faptul că identificarea dronelor navale este dificilă, deoarece atât ucrainenii, cât și rușii utilizează adesea aceleași tipuri de echipamente. Pentru a întări apărarea, generalul propune utilizarea unor vedete rapide de patrulare, dotate cu sisteme de combatere împotriva dronelor aeriene și subacvatice, însă procesul de achiziție este limitat de ritmul de livrare și procedurile europene.
Sistemul de apărare nu este complet etanș, deoarece dimensiunile reduse ale dronelor și caracteristicile terenului îngreunează detectarea acestora. Există, de asemenea, o problemă legată de costul ridicat al interceptărilor, ceea ce obligă armata să caute soluții mai eficiente din punct de vedere economic. Supravegherea prin sateliți și avioane de recunoaștere este considerată esențială pentru a identifica locurile de lansare și pentru a permite o atribuire mai precisă a atacurilor suferite de navele din zonă.
Vulnerabilitatea infrastructurii este accentuată de proximitatea proiectelor energetice majore față de zonele de conflict. Portul Constanța și instalațiile de gaze din larg necesită o monitorizare constantă prin senzori și intervenții rapide. Având în vedere că prezența permanentă a navelor militare este imposibilă, generalul sugerează o împărțire a sarcinilor și a costurilor de securitate între stat și companiile private care operează în aceste zone critice.
Proiectul de exploatare a gazelor naturale Neptun Deep reprezintă un element central în această ecuație de securitate. Cu o investiție de aproximativ patru miliarde de euro, acest proiect este estimat să înceapă livrările în prima jumătate a anului 2027, având o producție anuală de opt miliarde de metri cubi. Protecția acestui activ strategic devine o prioritate de securitate națională și regională, depășind simpla apărare a țărmurilor proprii.