Un incident survenit în seara zilei de 14 octombrie, în care o navă bătând pavilionul Insulelor Comore a fost lovită de o dronă la 14 km de Sulina, a ridicat semne de întrebare privind securitatea apelor teritoriale ale României. Evenimentul are loc într-un context în care nave au fost lovite recent în zonele economice exclusive ale României și Bulgariei. Ștefan Popescu avertizează că războiului de pe teritoriul Ucrainei se apropie tot mai mult de teritoriul național românesc.
Situația actuală pune sub semnul întrebării controlul efectiv asupra apelor teritoriale și al zonei economice exclusive (ZEE). Deși România poate păstra controlul formal, există riscul de a pierde libertatea de utilizare economică a acestor spații. Porturile românești ar putea rămâne operaționale, însă tranzitul va deveni mai costisitor, primele de asigurare vor crește, iar capacitatea de a atrage investiții în zona Mării Negre va fi limitată de expunerea crescută a investițiilor.
În ceea ce privește poziția oficială, președintele României, Nicușor Dan, a declarat la conferința de presă de după Consiliul European din 16 octombrie că România va continua să sprijine Ucraina, indiferent de costuri. Această declarație este considerată extrem de angajantă, reflectând o aliniere fără precedent la comunicarea strategică a alianțelor. Ștefan Popescu subliniază că România nu s-a identificat niciodată atât de mult cu interesele unui alt stat în istoria sa diplomatică modernă.
Deși sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei este esențial din motive strategice și pentru comunitatea românească de acolo, protecția fluxului logistic necesită măsuri concrete. Ștefan Popescu critică retorica secretarului general al NATO, Mark Rutte, considerând că solidaritatea declamativă nu poate înlocui dislocarea reală de echipamente. Responsabilitatea apărării acestui flux nu aparține doar României, ci și aliaților din Coaliția de Voință, care trebuie să asigure protecția intereselor de securitate.
Lipsa unei solidarități aliate concrete ar putea face ca reacțiile României să nu aibă un efect disuasiv, evidențiind solitudinea Bucureștiului. În absența unor măsuri reale din partea Coaliției de Voință, România se poate aflla într-o situație de incompetență în sfera deciziei strategice sau de incapacitate de a impune regulile pe propriul teritoriu. Momentul actual reprezintă un test pentru substanța parteneriatelor strategice ale țării.
Evoluția tensiunilor din regiunea Mării Negre este marcată de o creștere a incidențelor care implică utilizarea dronelor în spațiul aerian și marin. Recent, s-au raportat și premiere legate de doborârea dronelor în spațiul aerian românesc, subliniind vulnerabilitatea infrastructurii de securitate. Aceste evenimente confirmă faptul că zona de securitate a României este deja afectată de dinamica conflictului din Ucraina.