Consilierul prezidențial Radu Burnete a avertizat asupra riscurilor de securitate cauzate de utilizarea necontrolată a aplicațiilor de Inteligență Artificială în cadrul instituțiilor statului român. Acesta a subliniat că funcționarii publici utilizează instrumente disponibile la îndemână, precum Claude sau Chat GPT, fără a exista reguli clare privind tipul de documente care pot fi încărcate în aceste platforme. Situația reflectă o lipsă de coordonare în utilizarea tehnologiilor emergente în administrația publică.
Radu Burnete a explicat faptul că, deși există recomandări informale de a fi precauți, România nu dispune de un mediu securizat pentru utilizarea cotidiană a Inteligenței Artificiale. El a menționat că oamenii se adaptează mult mai rapid la noile tehnologii decât instituțiile statului, căutând instrumente care să le ușoareze munca. Acest fenomen de adoptare neoficială, numit în engleză „shadow adoption”, este o provocare pentru stat, care nu trebuie să rămână în urmă față de evoluția tehnologică.
Pentru a aborda această problemă, în luna decembrie va fi lansat un ghid dedicat utilizării Inteligenței Artificiale în administrația publică. Acest document a fost elaborat în urma unei cercetări realizate împreună cu INA și ANFP, bazându-se pe răspunsurile oferite de funcționari din diverse instituții publice. Ghidul va integra și experiența internațională și europeană, pentru a evita reinventarea unor mecanisme deja existente în alte state, oferind o structură de utilizare mai sigură.
Consilierul prezidențial a insistat pe necesitatea creării unui mediu controlat de stat, în care datele naționale să fie protejate prin contracte specifice cu marii furnizori. Un astfel de cadru ar trebui să garanteze că informațiile nu părăsesc teritoriul României sau Uniunea Europeană și că modelele de IA nu utilizează conversațiile funcționarilor pentru a extrage date despre țară. În prezent, unele instituții din securitatea națională sau cele fiscale utilizează deja soluții care funcționează în medii izolate de internet.
Radu Burnete a menționat că, în absența unui cadru standardizat, unele persoane sau instituții utilizează abonamente proprii pentru a accesa aceste tehnologii. El a citat situația recentă de la Oficiul de Cadastru ca exemplu pentru această practică, considerând că utilizarea unor instrumente fără control instituțional nu este normală. Obiectivul pentru anul viitor este ca România să definească un cadru care să permită funcționarilor să fie productivi într-un mod structurat și sigur.
Evoluția tehnologiilor digitale impune o actualizare constantă a reglementărilor pentru a preveni vulnerabilitățile în sistemele de stat. În administrația publică, gestionarea datelor sensibile reprezintă un pilon de securitate națională, iar integrarea instrumentelor de inteligență artificială necesită un echilibru între eficiența operațională și protecția informațiilor oficiale, într-un context în care viteza de adoptare a tehnologiei depășește adesea capacitatea de reglementare a instituțiilor.