Autoritățile au luat decizia de a elibera apa din lacurile Mostiștea și Valea Argovei pentru a crește nivelul Dunării. Această măsură este justificată de debitul foarte scăzut al fluviului, care afectează capacitatea de funcționare a Centralei Nucleare de la Cernavodă. În urma acestui demers, se urmărește ca nivelul apei din Dunăre să înregistreze o creștere de aproximativ 2 cm.
Procesul de eliberare a apei a început în noaptea de vineri spre sâmbătă pentru lacul Mostiștea, situat în județul Călărași. Ulterior, s-a procedat la același demers și pentru lacul Valea Argovei, care curge în Mostiștea. Conform surselor, s-a primit ordin ca aproximativ 20 mc/secundă de apă să fie vărsate în Dunăre, existând posibilitatea ca și alte lacuri să fie incluse în această procedură.
Această inițiativă a generat o stare de panică printre agricultorii și piscicultorii din zona județului Călărași. Fermierii se tem că vor rămâne fără resurse de apă necesare culturilor, în contextul secetei care afectează regiunea. În același timp, piscicultorii sunt îngrijorați de impactul asupra zonelor de pescuit, în timp ce în rândul localnicilor circulă zvonuri că decizia ar fi fost luată în cadrul CSAT.
Lacul Mostiștea reprezintă unul dintre cele mai mari lacuri naturale, de tip liman fluviatil, din Câmpia Română. Lacul Valea Argovei este cunoscut pentru prezența unei sale de bălți utilizate în scopuri de pescuit. El se află pe cursul râului Mostiștea, în cadrul aceluiași județ, iar gestionarea acestor resurse hidrice devine critică pentru economia locală a zonei.
Situația este agravată de prognozele hidrologice care indică valori ale debitelor sub mediile multianuale. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) estimează că, pentru lunile octombrie, noiembrie și decembrie 2026, debitele râurilor vor fi semnificativ mai mici decât de obicei. În special în Dobrogea și în bazinul Bârladului, debitele ar putea scădea sub pragul de 30% din mediile multianuale.
Evoluția debitelor din bazinele hidrografice românești este monitorizată atent de experți, deoarece scăderile drastice pot afecta atât producția agricolă, cât și infrastructura energetică. Prognozele pentru sfârșitul anului 2026 indică o perioadă de deficit hidrologic pe majoritatea râurilor din țară, cu riscuri de îngheț în bazinul superior al unor râuri precum Bistrița, Mureș sau Olt.