Serviciul Român de Informații a identificat o rețea de sabotaj coordonată direct de serviciile secrete ale Federației Rusie, implicată în provocarea unui incendiu la platforma industrială Carfil din Brașov. Incidentul a avut loc pe 14 septembrie 2026, în imediata apropiere a societății CARFIL SA, care este o filială a CN ROMARM. Autoritățile au stabilit că acțiunea a vizat o zonă strategică de importanță industrială și militară.
Investigațiile efectuate de SRI, în cooperare cu parteneri interni și externi, au confirmat implicarea mai multor cetățeni din state ex-sovietice, rezidenți în state ale Uniunii Europene. DIICOT a documentat activitatea infracțională a trei persoane: un cetățean ucrainean și doi cetățeni bieloruși. Aceștia sunt cercetați pentru infracțiunea de tentativă la acte de diversiune, fiind implicați direct în evenimentul care a afectat sediile mai multor societăți comerciale de pe platforma brașoveană.
În cadrul procedurilor judiciare, Curtea de Apel București a emis mandate europene de arestare în lipsă pentru cei trei inculpați. Doi dintre aceștia au fost depistați și arestați preventiv pe teritoriul Germaniei, în timp ce pregăteau comiterea unor fapte similare. Un al treilea mandat european de arestare a fost emis pe 26 octombrie 2026 pentru celălalt inculpat, care a fost localizat pe teritoriul Poloniei, România urmărind acum extradarea acestuia.
Datele obținute de anchetatori arată că misiunile rețelei nu erau limitate la România, vizând și alte obiective din regiune. Coordonatorii din Federația Rusă au atribuit grupului o serie extinsă de ținte, inclusiv facilități de producție de armament, obiective de stat și private, precum și alte locații de interes militar. Scopul acestor acțiuni este de a afecta capacitățile de apărare și de a slăbi contribuția statelor vizate la securitatea europeană și regională.
SRI avertizează că recrutarea pentru astfel de operațiuni începe adesea prin rețele sociale, sub pretextul unor sarcini inofensive, precum fotografierea unor obiective, pentru a oferi bani. Ulterior, sarcinile evoluează către distrugeri sau incendieri, iar în caz de refuz, coordonatorii pot folosi șantajul. Membrii rețelelor folosesc frecvent transport, cazare și mijloace de plată pe numele altor persoane, precum și aplicații de mesagerie criptată pentru a-și ascunde identitatea.
Acest incident se adaugă la o serie de evenimente similare înregistrate recent pe teritoriul României, ceea ce amplifică preocupările privind securitatea infrastructurilor esențiale. În contextul actual de război hibrid, autoritățile precum DIICOT, MAI și SRI monitorizează permanent riscurile asimetrice care pot afecta ordinea publică sau obiectivele de importanță strategică din țară.