Autoritățile române au documentat activitatea unei rețele de sabotaj coordonată din Federația Rusă, implicată într-un incendiu suspect declanșat pe o platformă industrială din Brașov. Investigația a confirmat implicarea a doi cetățeni bieloruși și a unui cetățean ucrainean, rezidenți în state ale Uniunii Europene, care au vizat obiective strategice. Aceste acțiuni au fost identificate prin colaborarea dintre DIICOT, SRI, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale.
Cercetările au fost demarate în luna septembrie 2026, după ce un incendiu a afectat sediile mai multor societăți comerciale de pe o platformă industrială din Brașov. Incidentul a avut loc în imediata apropiere a societății CARFIL SA, care este o filială a CN ROMARM. Procurorii de la DIICOT precizează că acest eveniment a amplificat preocupările legate de securitatea infrastructurilor esențiale și a obiectivelor industriale de pe teritoriul României.
În urma cooperării internaționale, Curtea de Apel București a emis mandate europene de arestare în lipsă pentru cei trei inculpați. Doi dintre aceștia au fost deja depistați și arestați preventiv pe teritoriul Germaniei, în momentul în care pregăteau comiterea unor fapte similare. Pe 26 octombrie 2026, a fost emis un al treilea mandat european de arestare pentru cel de-al treilea inculpat, care a fost localizat pe teritoriul Poloniei.
Datele obținute de serviciile de informații arată că misiunile rețelei nu erau limitate doar la România, vizând și alte state UE. Coordonatorii din Federația Rusă au atribuit grupului o listă extinsă de ținte, incluzând facilități de producție de armament, obiective de stat și private. Aceste operațiuni urmăresc afectarea capacităților de apărare și slăbirea contribuției statelor vizate la securitatea regională și europeană.
SRI avertizează că recrutarea pentru astfel de acțiuni de sabotaj începe adesea prin rețele sociale, sub masca unor sarcini aparent inofensive. Membrii rețelelor primesc inițial bani pentru activități precum observarea sau fotografierea unor obiective, înainte de a trece la distrugeri sau incendieri. Pentru a evita detectarea, aceștia folosesc frecvent mijloace de plată pe numele altor persoane, aplicații de mesagerie criptată și comunicații prin cartele din state terțe.
Aceste incidente de sabotaj fac parte dintr-o campanie mai amplă de operațiuni coordonate de Federația Rusă în Europa, utilizând tactici de război hibrid. În contextul actual de securitate, autoritățile monitorizează permanent riscurile asimetrice care pot afecta ordinea publică sau obiectivele de importanță strategică. România rămâne un punct de interes pentru aceste rețele, vizând inclusiv facilități militare utilizate pentru instruirea forțelor armate ucrainene.