Republica Moldova a înregistrat un total de 101 incidente aeriene în perioada cuprinsă între 24 februarie 2022 și 19 octombrie 2026. Conform datelor furnizate de Ministerul Apărării de la Chișinău, numărul acestor evenimente, care includ zboruri neautorizate, căderi de aparate și descoperirea de fragmente de rachete sau drone, a crescut semnificativ recent. În mod alarmant, 64 dintre aceste incidente au avut loc doar în primele zece luni ale anului 2026, indicând o accelerare a activității aeriene necontrolate în spațiul național.
Expertul militar și de securitate Artur Leșcu, de la WatchDog.MD, susține că, deși Republica Moldova nu este o țintă militară directă a Federației Ruse, țara poate deveni victima unui război psihologic. Aceste incidente sistematice, prin care dronele sau rachetele pot devia spre teritoriul republicii în urma atacurilor asupra localităților ucrainene precum Odesa sau Ismail, au rolul de a induce nesiguranță în societate. Artur Leșcu subliniază că, spre deosebire de statele civilizate, Federația Rusă nu își asumă responsabilitatea pentru aceste survolări sau erori.
Pericolul pentru cetățeni este descris ca fiind imens, deoarece există riscul ca dronele să explodeze în zone locuite și nu în câmpuri deschise. Ministerul Apărării a precizat că, în perioada analizată, 16 drone care au pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova aveau încărcături cu explozibil la bord. Artur Leșcu avertizează că consecințele unui astfel de eveniment într-o zonă populată pot fi catastrofale, motiv pentru care statul trebuie să treacă rapid de la simpla detectare a amenințărilor la capacitatea reală de interceptare.
Deși investițiile în radare moderne au permis monitorizarea mai bună a traiectoriilor aparatelor de zbor, Republica Moldova prezintă încă lacune majore în apărarea antiaeriană. Artur Leșcu explică faptul că regiunile nordică și sudică, unde apar frecvent căderile de drone, nu sunt protejate în totalitate de sistemele existente. O prioritate urgentă este implementarea unui sistem de avertizare a populației, care să permită cetățenilor să se adăpostească în caz de pericol iminent, un pas considerat mai ușor de realizat decât achiziționarea de echipamente de interceptare.
În ceea ce privește statutul de neutralitate, Artur Leșcu afirmă că acesta nu trebuie să fie o barieră în calea modernizării armatei sau a consolidării apărării. El critică utilizarea acestui statut pentru a justifica lipsa investițiilor în securitate, subliniind că neutralitatea presupune întărirea capacităților proprii pentru a proteja cetățenii. Expertul menționează, de asemenea, că o cooperare bilaterală cu România ar putea fi o soluție utilă, având în vedere capacitățile aviației românești de a interveni rapid în spațiul aerian al Republicii Moldova.
Contextul regional rămâne unul extrem de instabil, cu tensiuni geopolitice ridicate în proximitatea frontierelor Republicii Moldova. În timp ce discuțiile despre securitate continuă la nivel internațional, Republica Moldova încearcă să echilibreze statutul său constituțional de neutralitate cu necesitatea critică de a deține mijloace de apărare modernizate pentru a preveni catastrofele cauzate de obiectele aeriene care cad pe teritoriul său.