Comunicatul emis de Serviciul Român de Informații (SRI) la adresa fostului premier Ludovic Orban a declanșat o serie de reacții critice din partea unor lideri politici. Disputa a început după ce Ludovic Orban, în calitate de fost consilier al președintelui Nicușor Dan, a susținut că serviciile de informații ar fi oferit garanții politice partidei PSD. SRI a respins aceste afirmații, numind lansarea acuzațiilor drept „regretabilă și iresponsabilă” și acuzând instituția de implicări politice nefondate.
Fostul președinte al USR, Cătălin Drulă, a condamnat dur intervenția Serviciului, vorbind despre „reflexe anti-democratice” și amenințări abia voalate. Deputatul a susținut că o astfel de ieșire a instituției la ceas de noapte ar trebui să aprindă toate semnalele de alarmă într-o democrație. Cătălin Drulă a criticat totodată lipsa unei conduceri civile la nivelul SRI, menționând că președintele Nicușor Dan bagatelizează necesitatea numirii unei astfel de structuri, lăsând instituția sub conducerea unui general interimar.
Deputatul Alexandru Muraru, președintele PNL Iași, a calificat reacția SRI drept o „eroare gravă și o ieșire instituțională impardonabilă”. Acesta a subliniat că serviciile de informații nu trebuie să intre în războaie publice cu oamenii politici sau să distribuie certificate de responsabilitate. Alexandru Muraru a avertizat că un astfel de atac disproporționat riscă să prejudicie credibilitatea Serviciului și încrederea publicului în neutralitatea politică a instituțiilor de securitate națională.
Liberalul a evidențiat și o lipsă de consecvență în comunicarea SRI, amintind de tăcerea instituției în fața unor acuzații anterioare, precum cele făcute de Dan Vîlceanu în documentarul Recorder. Alexandru Muraru a menționat că SRI nu a manifestat aceeași indignare nici atunci când a fost acuzat că nu a prevenit ascensiunea extremismului politic sau operațiunile de influență care au favorizat candidatura lui Călin Georgescu în timpul alegerilor prezidențiale din 2024. El a cerut explicații privind cine a autorizat acest mesaj.
Disputa politică subliniază tensiunile dintre actorii de la puterea centrală și serviciile de securitate, într-un moment în care stabilitatea guvernamentală este monitorizată atent. În contextul actual, România traversează o perioadă de instabilitate, existând riscuri de blocaj politic în următoarele luni. Aceste evoluții de la nivelul instituțiilor de stat pot influența capacitatea guvernării de a menține sprijinul necesar pentru implementarea deciziilor publice și pentru menținerea ordinii politice.
Conform regulilor de funcționare ale statului, serviciile de informații sunt menite să apere securitatea națională și cetățenii, fără a deveni participanți la disputele dintre partide. Criticii susțin că orice intervenție care depășește registrul comunicării instituționale pentru a califica discursul politic intră pe un teren care nu aparține serviciilor de intelligence. Controlul democratic și supravegherea civilă rămân elemente esențiale pentru a preveni transformarea acestor instituții în actori politici.