Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a reacționat la anunțul Serviciului Român de Informații privind identificarea unei rețele de sabotaj coordonată de serviciile secrete ale Federației Ruse. Această rețea a încercat, în luna septembrie, să provoace un incendiu la fabrica de armament Carfil din România. Kelemen Hunor a subliniat că astfel de acțiuni sunt previzibile, având în vedere istoricul relațiilor cu Moscova și intențiile declarate ale acesteia.
Liderul UDMR a declarat că dinspre Rusia nu a venit niciodată libertate, prosperitate sau securitate, menționând că aceste intenții sunt cunoscute încă de la Conferința de Securitate de la Munchen din 2007. El a amintit că Vladimir Putin a stabilit atunci anumite linii roșii, context care explică comportamentul actual. Kelemen Hunor a susținut că, după anexarea Crimeei și atacarea Ucrainei, statele din zona de influență a Rusiei sunt supuse unor atacuri constante.
Conform declarațiilor sale, Europa și Uniunea Europeană se confruntă cu un război sistematic care include dezinformarea și slăbirea rezistenței societăților. Kelemen Hunor a precizat că acest proces vizează polarizarea societății și scăderea încrederii în instituțiile democratice și în viitorul continentului. El a menționat că, deși orice război are o componentă hibridă, actele de sabotaj precum cel de la Carfil reprezintă o manifestare concretă a acestui conflict de lungă durată.
Președintele UDMR a avertizat că este foarte probabil ca vor mai exista încercări de sabotaj în viitor, deoarece nu ne aflăm într-o perioadă de pace eternă. El a insistat că statul român trebuie să aibă capacitatea de a apăra cetățenii și infrastructura critică în toate palierele de activitate. Kelemen Hunor a cerut ca autoritățile să fie extrem de conștiente și pregătite pentru a ține piept unor astfel de intervenții externe.
În dosarul gestionat de DIICOT privind tentativa de diversiune, trei cetățeni străini sunt sub anchetă: un ucrainean și doi bieloruși. Doi dintre suspecți au fost arestați în Germania, unde se plănuiau și alte fapte similare, în timp ce al treilea a fost localizat în Polonia. Curtea de Apel București a emis mandate de arestatare europene în lipsă, iar autoritățile române lucrează pentru extrădarea acestora.
Aceste evenimente de securitate internă apar într-un moment în care stabilitatea instituțională este monitorizată atent. În contextul politic actual, discuțiile despre rezistența Guvernului și despre rolul liderilor în gestionarea crizelor sunt frecvente. Capacitatea statului de a proteja obiectivele strategice, precum fabricile de armament, rămâne un punct central în evaluarea securității naționale în fața amenințărilor hibride.