Fostul ministru al Apărării, Radu Miruță, a prezentat miercuri bilanțul mandatului său, evidențiind succesul mecanismului intern de predicție a pătrunderii dronelor în spațiul aerian al României. În cadrul unei conferințe de presă organizată la sediul USR, acesta a subliniat că sistemul de monitorizare a funcționat eficient, permițând reacții rapide împotriva obiectivelor care intră în spațiul românesc. Radu Miruță a menționat că România a depășit diverse recorduri în ceea ce privește modul de interceptare a acestor dispozitive.
Eficiența operațională a fost demonstrată prin capacitatea de a doborî drone în intervale de timp extrem de scurte. Radu Miruță a oferit exemple concrete, menționând că au fost doborâte două drone la un interval de doar patru minute. De asemenea, a precizat că dronele au fost neutralizate după doar două minute de la intrarea în spațiul aerian românesc, datorită intervenției avioanelor de vânătoare care au fost trimise la întâmpinarea corectă a amenințărilor.
Pe planul resurselor umane, fostul ministru a abordat problema deficitului de personal din Armată prin implementarea unor măsuri structurale. Radu Miruță a anunțat că la Ministerul Apărării au fost angajați șapte mii de tineri și că a semnat Hotărârea de Guvern pentru prevederea a 3.500 de militari în cadrul armatei voluntare. Totodată, a introdus obligația cunoașterii limbii engleze pentru generali și a stabilit o formulă de justificare a avansărilor în această funcție.
Controlul financiar și administrativ a reprezentat un alt pilon al mandatului său, prin efectuarea a 238 de controale în cele nouă luni. Aceste verificări au dus la oprirea unor proiecte suspecte în valoare de 800 de milioane de lei și la înlăturarea din funcție a 12 comandanți militari și locțiitori. În ceea ce privește cheltuielile de cabinet, Radu Miruță a declarat că a redus costurile cu deplasările de 5,4 ori față de anul 2024, generând o economie de șase milioane de lei.
În domeniul infrastructurii și al securității europene, Radu Miruță a menționat programul european SAFE, care prevede 2,2 miliarde de lei pentru dezvoltarea capabilităților de combatere a dronelor. Totodată, a semnat proiectele de autostradă A7 și A8 din cadrul SAFE, cu o valoare de 4,25 miliarde de euro. La nivelul NATO, a menționat că un ordin strategic emis de comandantul NATO a validat tehnic solicitările de capabilități formulate de România în luna februarie.
Evoluția securității și a gestionării spațiului aerian rămâne un subiect critic în contextul tensiunilor regionale din estul Europei. Deciziile privind dotările militare și sistemele de apărare antiaeriană sunt influențate direct de capacitățile de monitorizare și de fondurile alocate prin programele de cooperare internațională, precum cele din cadrul NATO sau ale Uniunii Europene.