Ministerul Apărării Naționale a stabilit un nou mecanism de achiziții, prin care alocările pentru înzestrări sunt condiționate de producția pe teritoriul României. Din bugetul total de 10 miliarde de euro al Ministerului Apărării Naționale, suma de 40% este dedicată modernizării armatei. Această strategie vizează parteneriate industriale obligatorii, precum fabricarea de drone în colaborare cu Ucraina sau producția de muniție la UM Sadu, pentru a asigura o localizare reală a produselor.
Radu Miruță a criticat vechiul mecanism de offset, care nu a reușit să mențină activitatea fabricilor de profil. Ministrul a oferit un exemplu despre cum achiziții de 100 de milioane de euro puteau fi justificate prin livrarea de produse neesențiale, lăsând uzinele de stat în paragină. Noua abordare impune ca sumele de bani să rămână în industria de armament locală, evitând situațiile în care obligațiile de localizare erau îndeplinite simbolic.
În ceea ce privește programul SAFE, Radu Miruță respinge acuzațiile de lipsă de transparență venite din partea unor reprezentanți ai industriei de apărare. El susține că fiecare proiect a fost dezbătut în Parlament și aprobat individual în cadrul CSAT. Ministrul a precizat că procesul a fost unul transparent, fiind analizate detalii precum costurile, gradul de localizare în țară, termenii de livrare și numărul de angajați implicați în fiecare contract.
O măsură strategică importantă vizează relația cu Rheinmetall, compania germană care are un contract de aproximativ 3 miliarde de euro pentru mașini de luptă ale infanteriei. Statul a impus o clauză prin care recepția acestor echipamente este condiționată de construirea a patru nave militare la Șantierul Naval 2 Mai Mangalia. Această decizie obligă partenerul străin să contribuie la dezvoltarea capacităților navale românești prin producția locală.
Radu Miruță a abordat și situația dronelor, menționând că România a cerut sprijin la nivel NATO pentru a acoperi intervalul de timp până la livrarea noilor echipamente comandate. Ministrul a explicat că România nu poate doborâ drone în afara teritoriului propriu pentru a evita escaladarea conflictului sau implicarea directă a Alianței. Proximitatea porturilor ucrainene de pe brațul Chilia reduce însă timpul de reacție în fața amenințărilor aeriene.
Bugetul de apărare al României este unul de dimensiuni record, reflectând necesitatea de consolidare a securității naționale în contextul regional instabil. Alocarea a 40% din fonduri către înzestrare reprezintă o schimbare de paradigmă față de perioadele anterioare, când achizițiile nu prioritau dezvoltarea capacităților de producție interne. Această politică de localizare vizează atât modernizarea forțelor, cât și susținerea economică a industriei de apărare naționale.