Programul de guvernare elaborat de Siegfried Mureșan include o serie de reforme structurale majore, vizând atât securitatea națională, cât și sistemul fiscal. Documentul propune o creștere treptată a cheltuielilor pentru apărare până la un prag de 5% din PIB, ajustând investițiile în funcție de deciziile NATO și UE. Această strategie vizează consolidarea poziției României ca furnizor de securitate în cadrul organizațiilor internaționale.
În domeniul apărării, structura celor 5% din PIB este împărțită în 3,5% pentru cheltuieli de bază și 1,5% pentru investiții conexe și alte cheltuieli cu impact larg. Fondurile vor fi direcționate către priorități de înzestrare precum apărarea antiaeriană, sistemele fără pilot, capacitățile navale și muniția. Aceste investiții vor fi eșalonate prin Planul multianual de înzestrare și prin programul „Armata României 2040”.
Modernizarea infrastructurii militare reprezintă un alt pilon al programului, cu accent pe baze care să respecte standardele NATO. Sunt menționate priorități pentru Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, Baza 86 Aeriană Fetești și Centrul de Instruire Întrunită Cincu. De asemenea, Centrul european de instruire F-16 de la Fetești va fi dezvoltat ca un hub pentru pregătirea piloților din statele NATO și partenere.
Pe plan fiscal, Siegfried Mureșan propune reunificarea ANAF cu Autoritatea Vamală Română într-un singur organ de control și administrare. Administrația va trece la controale bazate pe analiza de risc, utilizând o platformă integrată care să coreleze datele din e-Factura, SAF-T și casele de marcat. Această platformă va fi complet operațională până la 30 iunie 2027, facilitând identificarea fraudelor de TVA și a subdeclarărilor.
Pentru conducerea ANAF, programul prevede introducerea unui sistem de remunerare de tip bonus-malus, care va deveni aplicabil începând cu anul 2027. Conform angajamentelor din PNRR, bonusurile vor fi acordate doar dacă se depășește planul de încasări, în timp ce penalitățile vor fi aplicate în funcție de indicatorii de performanță. Totodată, se propune adoptarea unei noi legi a salarizării unitare până la data de 31 octombrie 2026.
Aceste propuneri de guvernare se încadrează într-un context de reforme bugetare amplificate, unde și alte sectoare precum educația sunt vizate de creșteri de alocare. În timp ce apărarea este propusă la 5% din PIB, educația ar urma să primească minimum 6% din PIB, reflectând o orientare către creșterea investițiilor publice în sectoarele strategice de securitate și dezvoltare socială.