Prima ședință a noului Consiliu Suprem de Apărare a Țării a fost convocată de președintele Nicușor Dan la două zile de la învestirea noului guvern. În cadrul discuțiilor, autoritățile au evaluat situația critică din zona Mării Negre, unde România se confruntă cu incidente care depășesc simpla proximitate față de un conflict armat. Amenințările includ lovituri asupra navelor în apele teritoriale și riscuri directe pentru libertatea navigației către porturile românești.
Analiza realizată de CSAT subliniază consecințele directe ale agresiunii Federației Ruse dincolo de granițele Ucrainei, fără a atribui tehnic fiecare atac individual. Această abordare diferă de declarațiile analiștilor de risc și ale presei străine, precum Bloomberg sau The Guardian, care indică explicit Rusia ca sursă a loviturilor din vestul Mării Negre. În ultimele două săptămâni, cel puțin șase nave comerciale au fost lovite în apropierea țărmurilor României și Bulgariei.
Deși comunicatul Președinției menționează că membrii au analizat capacitățile de apărare și că planurile vor fi actualizate, nu au fost comunicate măsuri concrete sau decizii clare. Există o neclaritate privind mijloacele suplimentare disponibile și modul în care va fi protejată infrastructura energetică din zona economică exclusivă. Această lipsă de detalii operative generează nesiguranță atât pentru cetățeni, cât și pentru partenerii comerciali strategici și investitorii din sectorul portuar.
În paralel, Parlamentul European a adoptat o rezoluție la Strasbourg prin care solicită desfășurarea unei operațiuni navale a UE în Marea Neagră. Rezoluția menționează explicit România și Bulgaria, considerând Rusia responsabilă pentru atacurile asupra navelor civile și pentru escaladarea războiului. Eurodeputații au cerut NATO să ia în considerare crearea unei „sentineli” în regiune pentru a securiza flancul estic și zona Deltei Dunării.
Implementarea unei astfel de proteții maritime depinde însă de capacitățile României și Bulgariei, care sunt considerate precare din cauza lipsei de modernizare a flotelor. În plus, contextul regional este complicat de poziția Turciei, care este ostilă unei prezențe occidentale sporite în Marea Neagră. Colaborarea necesară între România, Bulgaria și Turcia rămâne un obstacol major pentru orice inițiativă de schimbare a status-quo-ului maritim în regiune.
Securitatea națională este agravată de disputele politice interne legate de programul de înzestrare a armatei SAFE. Curtea Constituțională a intervenit în conflictul dintre președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, și guvernul anterior, în contextul gestionării unor fonduri de nouă miliarde de euro. Aceste jocuri de putere pun în pericol finanțarea proiectelor militare esențiale și credibilitatea statului în fața partenerilor internaționali.