România se confruntă cu o amenințare crescută din partea dronelor rusești, care au pătruns neautorizat de 27 de ori în spațiul aerian al țării. Incidentele recente, precum lovirea unui bloc în Galați pe 29 mai, au evidențiat vulnerabilitatea zonelor de frontieră. Pe brațele Sulina și Chilia, navele au început să utilizeze plase de protecție, în timp ce localnicii din zone precum Plauru trăiesc sub constanța alertelor RO-Alert și a căderilor de obiecte militare.
Armata a intensificat prezența de-a lungul graniței cu Ucraina, pe Dunăre, însă distanța mică față de frontieră limitează timpul de reacție. Radu Miruță, Ministrul interimar al Apărării, a explicat că dronele rusești sunt modificate constant pentru a scădea semnătura termică. Prin modificarea motoarelor și mărirea radiatorului, aceste aparate devin greu de detectat de către sistemele care țintează după căldură, reducând eficacitatea capacităților de apărare actuale în anumite zone.
Avioanele de vânătoare, precum cele 17 F-16 operaționale din Baza Aeriană Borcea, reprezintă un as principal, dar implică riscuri complexe. Comandorul Mihăiță Marin a subliniat că piloții au un interval extrem de scurt pentru interceptare din cauza diferenței de viteză și a dificultății de a identifica dronele care zboară jos și lent. Decizia de a folosi rachete scumpe sau tunul de bord trebuie luată rapid, evaluând riscul de pagube colaterale și siguranța aeronavei.
Pe lângă sistemele românești, NATO a trimis trupe și echipamente pentru apărare, inclusiv misiunea de poliție aeriană condusă de Spania în Baza Mihail Kogălniceanu. Locotenent Colonel Alberto Borja Calvo López a declarat că piloții de F-18 au avut de identificat și evaluat amenințări în mai puțin de cinci secunde. Pentru o apărare eficientă, NATO propune un model în mai multe straturi, combinând avioanele de vânătoare cu elicoptere și avioane de realimentare.
În zona de frontieră, infrastructura civilă rămâne o problemă majoră pentru evacuare. În Chilia Veche, primarul Timur Ciauș a menționat că drumul de acces de 70 de kilometri din Tulcea este într-o stare deplorabilă, fiind un drum pietruit plin de grope. Un litigiu între Consiliul Județean și un concesionar a blocat investiția de peste 40 de milioane de euro necesară pentru modernizarea acestei singure căi de evacuare în caz de atac.
Conflictul din Ucraina a dus la o intensificare a atacurilor asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, ceea ce crește probabilitatea incidentelor cu drone pe teritoriul românesc. Această evoluție a forțat atât autoritățile de apărare, cât și populația locală să se adapteze la un regim de alertă permanent, în timp ce tehnologia de război se schimbă rapid pentru a evita sistemele de detectare radar și termică.