Guvernul Niculescu propune o creștere graduală a cheltuielilor pentru apărare până la un nivel de 5% din PIB, în conformitate cu angajamentele NATO. Din această sumă, 3,5% din PIB va fi alocat cheltuielilor de bază pentru apărare, în timp ce restul de 1,5% va fi direcționat către investiții și alte cheltuieli conexe. Această creștere va fi implementată etapizat, în funcție de necesitățile apărării naționale, de evoluția mediului de securitate și de obligațiile internaționale ale României.
Un element central al programului este înființarea Autorității Naționale pentru Industria de Apărare, care va funcționa în subordinea prim-ministrului. Această nouă instituție va avea rolul de a dezvolta producția internă de drone și sisteme de interceptare, punând accent pe implicarea companiilor de stat și private. Pentru programele multianuale, producția realizată în România va deveni un criteriu de bază, în timp ce pentru nevoile urgente, prioritatea va fi acordată termenelor de livrare și transferului de tehnologie.
Modernizarea capacităților militare include dezvoltarea apărării antiaeriene, a sistemelor antirachetă și a capabilităților navale, precum și asigurarea unor stocuri de muniție suficiente. Planurile vizează protejarea apelor teritoriale și a infrastructurii critice în regiunea Mării Negre, prin dezvoltarea unor concepte integrate de apărare aeriană și maritimă. De asemenea, se pune un accent deosebit pe combaterea dronelor în zona Dunării și pe consolidarea apărării cibernetice a Armatei pentru a contracara amenințările hibride.
Infrastructura militară va trece printr-un proces de modernizare, vizând bazele Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Fetești și Centrul de Instruire Întrunită Cincu. Un proiect major este transformarea Centrului de la Fetești într-un centru european de instruire F-16, destinat pregătirii piloților din statele NATO și partenere. În paralel, se va urmări accelerarea digitalizării instituției militare și actualizarea Programului „Armata României 2040”, optimizând structurile de comandă și condițiile de carieră pentru a menține personalul experimentat în sistem.
Sistemul de achiziții de apărare va fi reformat prin simplificarea legislației și clarificarea responsabilităților instituționale pentru a evita întârzierile licitațiilor. Pentru contractele de înzestrare care depășesc valoarea de 100 de milioane de euro, va fi asigurată o asistență juridică specializată. Guvernul propune, de asemenea, un sistem integrat de achiziții de servicii la nivel central, care să permită monitorizarea contractelor cu respectarea cerințelor de transparență și control, facilitând astfel procesul de înzestrare.
Aceste măsuri de consolidare a capacităților de apărare se încadrează în contextul necesității de a asigura securitatea regională și stabilitatea Flancului Estic. România urmărește să își mențină rolul de partener strategic al Statelor Unite și să își extindă cooperarea cu aliații europeni în Marea Neagră. Prin aceste investiții, țara își propune să devină un centru regional de mentenanță și de pregătire militară, susținând în același timp securitatea Republicii Moldova și a Ucrainei.