Comitetul interministerial Bala – Cernavodă a aprobat luni raportul final care stabilește soluțiile necesare pentru ca centrala nucleară de la Cernavodă să dispună de apă de răcire în anii secetoși. Această decizie vizează asigurarea funcționării unităților, inclusiv în contextul extinderii către patru reactoare. Planul a fost elaborat ca urgență după ce, la sfârșitul lui iulie, ambele reactoare au fost oprite pentru prima dată din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării.
Incidentul de la sfârșitul lunii iulie a demonstrat vulnerabilitatea sistemului în perioadele de secetă extremă. Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie, urmată de Unitatea 2 pe 30 iulie, marcând prima oprire simultană a celor două reactoare din cauza debitului scăzut. În acel moment, Dunărea avea un debit de doar 1.650 de metri cubi pe secundă, o valoare de aproape trei ori mai mică decât media multianuală de 4.750 de metri cubi pe secundă pentru luna iulie.
Problema principală este identificată la bifurcația dintre Dunărea Veche și brațul Bala, unde apa se împarte în prezent în proporție de 85% către brațul Bala și doar 15% către Dunărea Veche. Când debitul total al fluviului scade drastic, cantitatea de apă care ajunge pe Dunărea Veche devine insuficientă pentru priza de răcire a centralei. Această distribuție actuală pune în pericol capacitatea de producție a centralei, care asigură aproximativ 20% din electricitatea României.
Strategia de remediere include măsuri pe termen scurt, mediu și lung. Pe termen scurt, se prevede un aport suplimentar de apă la priza de răcire și continuarea dragării Dunării Vechi pentru îmbunătățirea navigației. Pe termen mediu, proiectul Bala II va fi adaptat pentru a lua în calcul debitele extrem de scăzute prevăzute pentru 2026, urmând să redistribuie debitele în favoarea Dunării Vechi și să faciliteze circulația peștilor.
Pentru viitor, comitetul recomandă ca proiectarea reactoarelor 3 și 4 să țină cont de situația hidrologică din 2026. Autoritățile propun analiza unor soluții suplimentare pentru asigurarea apei în canalul de alimentare, astfel încât noile unități să funcționeze în condiții hidrologice dificile. În paralel, vor fi utilizate sisteme de pompare de mare capacitate capabile să transfere cel puțin 6,5 metri cubi de apă pe secundă către centrală.
Centrala nucleară de la Cernavodă reprezintă un pilon critic pentru securitatea energetică a României, generând o fifth parte din electricitatea consumată în țară. Dependența de debitul Dunării pentru procesul de răcire a reactoarelor face ca orice scădere a nivelului fluviului să aibă un impact direct asupra stabilității rețelei electrice naționale, necesitând monitorizarea constantă a indicatorilor hidrologici și intervenții tehnice de dragare sau deviere a apei.