Patriarhia Română a reacționat oficial în urma declarațiilor făcute de premierul desemnat, Siegfried Mureșan, privind posibila infiltrare a serviciilor de informații în structura bisericii. Documentul care conține programul de guvernare propus de Siegfried Mureșan sugerează existența unor agenți acoperiți în cadrul instituției religioase. Această situație a generat o reacție imediată din partea reprezentanților Bisericii Ortodoxe, care au solicitat dovezi concrete pentru astfel de afirmații.
Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe, Adrian Agachi, a declarat că orice afirmație de acest fel necesită dovezi solide pentru a putea fi susținută. Adrian Agachi a precizat că, în absența unor astfel de dovezi, instituția nu va comenta simple presupuneri. Această poziție vine după ce draftul de guvernare a inclus întărirea controlului civil asupra serviciilor de informații, vizând domenii precum mass-media, politica și biserica.
Programul propus de Siegfried Mureșan prevede limitarea șefilor serviciilor de informații la maximum două mandate, cu o durată de opt ani fiecare. Documentul stipulează, de asemenea, că persoanele care ies din sistem nu pot ocupa roluri politice timp de cinci ani și funcții publice de conducere timp de zece ani. Totodată, se propune ca averea acestor persoane să fie declarată public în tot acest interval de timp.
În cadrul unui interviu, Siegfried Mureșan a evitat să confirme direct prezența unor agenți în biserică, oferind însă răspunsuri generale. Premierul desemnat a subliniat că este un politician care nu a vizitat niciodată sediile SRI sau SIE. Siegfried Mureșan a menționat că nu știe nici măcar unde se află sediul SRI în București sau dacă există alte sedii în restul țării.
Siegfried Mureșan a insistat pe necesitatea unui control serios exercitat de către Parlament asupra serviciilor de informații prin intermediul comisiilor de specialitate. El a argumentat că există suspiciuni în societate privind prezența unor oameni ai serviciilor în diverse locuri, motiv pentru care este nevoie de legi clare. Premierul desemnat a susținut că trebuie să existe o distincție clară între politicienii independenți și instituțiile de informații.
Evoluția acestor discuții despre controlul instituțiilor statului și integritatea spațiului public se încadrează într-un context de reformă administrativă. În România, gestionarea relațiilor dintre puterea politică și serviciile de informații rămâne un subiect de interes pentru stabilitatea instituțională. Disputa actuală subliniază tensiunea dintre propunerile de reformă ale noului guvern și reacțiile organizațiilor de societate și religioase.