Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii se află într-un moment de vulnerabilitate din cauza modului în care discuțiile politice interne utilizează această relație. În loc să fie tratat ca un pilon de securitate națională, acest parteneriat este integrat în retorica disputelor politice de la București. Această abordare riscă să transforme o relație de stat într-un subiect de jectură politică, afectând stabilitatea cooperării pe termen lung.
Această colaborare nu este un element dependent de mandatele unor lideri precum Ilie Bolojan sau Donald Trump, ci reprezintă o componentă esențială a infrastructurii de securitate a României. De aproape trei decenii, parteneriatul a inclus elemente critice precum baza de la Deveselu și baza Mihail Kogălniceanu. De asemenea, acesta cuprinde interoperabilitatea militară, prezența aliaților, dezvoltarea capabilităților comune și menținerea unei posture de descurajare în zona Mării Negre.
Importanța strategică a acestor baze a fost subliniată recent, pe 30 august, în urma unei întâlniri la Mihail Kogălniceanu. Președintele României și ministrul Apărării s-au întâlnit cu o delegație a Camerei Reprezentanților, condusă de președintele Comisiei pentru Forțe Armate. Discuțiile au vizat securitatea regională, investițiile și extinderea cooperării militare, în contextul în care MApN a descris baza drept un nod strategic pentru Statele Unite și NATO.
Problema apare atunci când apar afirmații care sugerează că Washingtonul intervine în procesele politice locale, folosind formule precum „americanii l-au pus” sau „Washingtonul este împotriva lor”. Astfel, relația transatlantică este mutată într-un registru care a adus României doar pierderi în trecut. Parteneriatul începe să fie perceput ca aparținând unei anumite tabere politice, ceea ce îi determină pe adversari să privească America printr-o lentilă de opoziție.
O relație care a reușit să supraviețuiască schimbărilor politice de lungă durată se bazează pe faptul că a aparținut statului român, nu unor administrații temporare. Dacă această relație este coborâtă la nivelul unei dispute conjuncturale, riscul de erodare a încrederii este ridicat. Interesele de securitate trebuie menținute independente de simpatiile pentru un anumit ambasador, un premier sau o administrație americană specifică.
În ultimele zile, discuțiile despre relația cu SUA au fost marcate de declarații aprinse, inclusiv afirmații că România are cel mai antiamerican guvern din ultimii zeci de ani. Această polarizare a fost alimentată și de acuzații privind influența externă asupra unor funcționari, în timp ce oficiali au respins ideea că Statele Unite au intervenit în schimbarea unor guverne.