Procurorii federali germani au identificat echipa de ucraineni responsabilă pentru sabotarea gazoductelor Nord Stream 1 și 2, eveniment care a avut loc în septembrie 2022. Ancheta a stabilit că planul a fost conceput de militari la ordinul unor autorități de stat din Ucraina, scopul fiind oprirea transportului de gaze rusești către Europa. Un ofițer ucrainean, Serhii Kuznietsov, a fost trimis în judecată pentru coordonarea acestei operațiuni de sabotaj.
Serhii Kuznietsov este acuzat de sabotaj și crimă de război, fiind arestat în Italia în august 2025 și extrădat ulterior în Germania. Instanța din Hamburg a decis că există probe suficiente pentru proces, deoarece gazoductele erau considerate obiective civile. Procesul este programat să înceapă pe 14 octombrie 2026, după ce anchetatorii au identificat și un al doilea membip al echipei, scafandrul Volodimir Zhuravlov, care a fost arestat în Croația în august 2026.
Operațiunea, numită „Diameter”, a implicat o echipă de șapte persoane formată din militari și specialiști, care au folosit un iaht civil numit Andromeda pentru a ajunge la locație. Membrii echipei au folosit nume de cod, precum „The Captain” sau „The Iceman”, și au transportat explozibili ascunși în recipiente asemănătoare buteliilor de scufundare. Planul a inclus pregătiri riguroase, inclusiv antrenamente în cariere de granit inundate din nordul Ucrainei, pentru a stăpâni procedura de montare a încărcăturilor la adâncimi de aproape 80 de metri.
Identificarea autorilor a fost facilitată de probe lăsate în urmă pe iahtul Andromeda, precum urme de ADN, sânge și un fir de păr, dar și de o fotografie de la o cameră rutieră. O imagine cu un Citroën care depășea limita de viteză a oferit indicii cruciale despre persoanele aflate la volan. Anchetatorii au reconstruit astfel traseul vehiculelor și al iahtului, folosind date de la frontiera poloneză, imagini de satelit și recunoaștere facială pentru a identifica membrii grupului de sabotaj.
În momentul atacului, din gazoducte au ieșit cantități uriașe de gaze, după ce explozibilii au provocat rupturi în structura de beton. În timp ce planul inițial prevedea utilizarea unor tehnici complexe, o parte din încărcătură a căzut în mare în timpul misiunii. Costul operațiunii de sabotare a fost estimat la aproximativ 250.000 de dolari, o sumă infimă comparativ cu infrastructura de miliarde de dolari care a fost distrusă prin această acțiune militară planificată.
În contextul securității energetice europene, evenimentul a avut loc în plină criză energetică, după invazia Rusiei în Ucraina. Deși serviciul de informații olandez MIVD a raportat despre plan încă din primăvara anului 2022, autoritățile ucrainene au respins constant orice implicare a statului în acest incident. Ancheta germană a reușit însă să lege operațiunea de structurile de comandă militare din Ucraina, oferind o perspectivă diferită față de acuzațiile inițiale de agresiune din partea Rusiei.