Legislația actuală reprezintă un impediment major în procesul de combatere a dronelor rusești care pătrund pe teritoriul României, explică avocatul Iustin Armașu. Specialistul subliniază că regimul juridic aplicat în perioadele de pace face extrem de dificilă instalarea armamentului pe terenuri care aparțin unor persoane fizice sau juridice. Această situație complică capacitatea de răspuns rapid în fața amenințărilor care utilizează tehnologia dronelor.
Problema centrală derivă din caracterul anevoios al normelor care guvernează utilizarea sistemelor militare pe proprietăți private. Iustin Armașu, partener la Schoenherr și Asociații, precizează că aceste sisteme sunt veritabile arme și, prin urmare, sunt supuse unui regim foarte strict. Acest cadru legal impune reguli riguroase în ceea ce privește deținerea, transportul și accesul la echipamentele militare, ceea ce creează blocaje operaționale semnificative.
În ciuda acestor dificultăți, există posibilități juridice pentru utilizarea terenurilor în scopuri de apărare. Avocatul consideră că statul român poate folosi proprietățile private pentru amplasarea armamentului, cu condiția respectării prevederilor legale în vigoare. Acest proces poate fi realizat fie contra cost, fie cu titlu gratuit, în funcție de circumstanțele specifice ale situației de securitate cu care se confruntă autoritățile.
În ceea ce privește conceptul de război hibrid, utilizat de Moscova în regiune, o redefinire legislativă a acestuia este o temă controversată. Iustin Armașu avertizează că, deși o clarificare a termenului ar putea ușura apărarea statelor, aceasta ar putea afecta drepturile cetățenilor. Specialistul ridică întrebarea privind echilibrul dintre libertatea statului și libertatea individuală, exprimându-și reținuța față de extinderea excesivă a puterilor statului.
Evoluțiile recente din regiune indică faptul că incursunile dronelor rusești fac parte dintr-o strategie de război hibrid desfășurată de Moscova. Această formă de conflict nu implică neapărat o declarație formală de război, dar pune sub presiune infrastructura și suveranitatea statelor vecine. Gestionarea acestor incidente necesită un echilibru fin între necesitățile de securitate națională și respectarea normelor juridice și a drepturilor civile fundamentale.
Contextul securitar european este marcat de o tensiune constantă, în condițiile în care state precum Estonia avertizează Europa să nu negocieze cu Putin. Această poziție reflectă o preocupare profundă pentru stabilitatea continentului și pentru prevenirea escaladării conflictelor prin concesii diplomatice. În acest peisaj geopolitic, România se află într-o poziție de vulnerabilitate crescută în fața tacticilor hibride utilizate de Rusia.