Sari la conținut
Alianța Strategică Alianța Strategică

Securitate

Noua strategie NATO: Planul de apărare prin distrugerea forțelor agresorului și implicațiile pentru România

Comandantul suprem al forțelor NATO în Europa a prezentat „teoria victoriei”, un plan militar conceput pentru a bloca și a neutraliza orice atac asupra Aliaței.

· 3 min citire · Redacția Alianța Strategică

Noua strategie NATO: Planul de apărare prin distrugerea forțelor agresorului și implicațiile pentru România
Foto: Adevărul

Comandantul suprem al forțelor aliate ale NATO în Europa, generalul american Alexus Grynkewich, a prezentat luni, 12 octombrie, la Forumul de Securitate de la Varșovia, noua doctrină militară a Alianței. Această strategie, denumită „teoria victoriei”, are ca scop principal blocarea, oprirea și distrugerea oricărui atac asupra teritoriului statelor membre. Planul militar este conceput pentru a transmite un mesaj de descurajare către orice potențial inamic, vizând implicit Federația Rusă, în contextul avertismentelor privind posibile provocări ale Kremlinului.

Conform explicațiilor oferite de generalul Alexus Grynkewich, NATO va acționa prin coordonarea forțelor terestre, aeriene și navale, utilizând în același timp capabilități spațiale și cibernetice pentru a opri atacul încă din faza inițială. Dacă operațiunile inamice persistă, Alianța va recurge la utilizarea senzorilor avansați, a sistemelor autonome și a armelor de precizie. Obiectivul final nu este doar înfrângerea trupelor, ci și neutralizarea completă a structurilor de comandă și a rețelelor de aprovizionare care susțin operațiunile militare adverse.

Generalul (r) Virgil Bălăceanu explică faptul că această nouă concepție de apărare se desfășoară pe trei etape clare: blocarea încercării de cucrire a unui teritoriu, înfrângerea forțelor de atac și, în final, eliberarea teritoriului ocupat. În cazul în care atacul este intensificat prin rezerve suplimentare, strategia prevede trecerea la nimicirea sistemului militar al statului agresor. Virgil Bălăceanu subliniază că această acțiune ar viza nu doar grupările de forțe, ci întregul sistem militar al Federației Ruse, având în vedere riscurile generate de dimensiunea acțiunilor convenționale.

În ceea ce privește flancul de Nord-Est, generalul Virgil Bălăceanu consideră că acesta este mult mai bine pregătit pentru a absorbi un șoc militar comparativ cu alte zone. Un factor de descurajare major pentru Moscova este riscul pierderii enclavei Kaliningrad în cazul unui atac asupra țărilor baltice, având în vedere că Marea Baltică este considerată o mare NATO. Polonia și țările baltice dispun de o pregătire solidă, incluzând sute de tancuri, lansatoare de tip HIMARS și o capacitate de manevră prin culoarul Suwalki.

Pe de altă parte, România și segmentul de Sud-Est al flancului sunt identificate ca fiind zone vulnerabile, deoarece nu sunt la fel de consolidate precum Nordul. Totuși, noile directive NATO ar putea aduce beneficii logistice semnificative pentru țara noastră. Matthew Whitaker, ambasadorul american la NATO, a solicitat pregătirea unei mobilizări rapide spre Est, ceea ce ar putea implica dezvoltarea bazelor militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, precum și îmbunătățirea infrastructurii de șosele pentru transportul tehnicii militare grele.

Contextul geopolitic actual este marcat de o revizuire a posturii militare americane în Europa și de intensificarea războiului hibrid din Est. În acest cadru, Uniunea Europeană caută sprijinul constant al SUA pentru a compensa lipsa unei armate proprii capabile să răspundă amenințărilor. Tensiunile dintre administrația de la Washington și partenerii europeni adaugă un strat suplimentar de complexitate gestionării securității colective în fața riscurilor de conflict convențional de înaltă intensitate.

Surse

Sursa: Adevărul

Tot în Securitate