Președintele Nicușor Dan a evidențiat natura amenințărilor cu care se confruntă România pe Flancul estic, comparând situația actuală cu cea din zona arctică. El a declarat că Rusia reprezintă sursa principală a acestor riscuri, care includ atacuri cibernetice, utilizarea dronelor, acte de sabotaj și atacuri asupra infrastructurii critice. În acest context, șeful statului a subliniat că necesitatea de descurajare și pregătire trebuie să fie proporțională cu tipul de atacuri întâlnite.
România deține o expertiză specifică în zona Mării Negre, în special în domeniile deminării, colectării de informații și monitorizării cablurilor submarine. Nicușor Dan a menționat că aceste competențe pot fi partajate cu alte națiuni de pe Flancul estic sau din zona arctică. Această colaborare este văzută ca un mod de a întări securitatea regională prin schimb de informații și tehnologii specifice mediului marin.
Pe lângă securitatea militară, președintele a identificat și oportunități economice semnificative prin cooperarea cu țările din zona arctică. România dispune de expertiză în domeniul mineritului, incluzând atât exploatarea, cât și tratarea mineralelor, având deja o colaborare activă între institutele de geologie românești și cele finlandeze. Acest parteneriat este un exemplu de integrare a resurselor de specialitate în cadrul parteneriatelor internaționale.
În plus, sectorul maritim reprezintă un alt punct de interes pentru parteneriatele strategice, având în vedere capacitățile de construcție de nave din România. Nicușor Dan consideră că aceste resurle pot atrage investiții importante pe Flancul estic și în regiunea arctică. Această abordare combină securitatea cu dezvoltarea economică, utilizând expertiza tehnică locală pentru a consolida poziția țării în cadrul parteneriatelor de securitate.
România urmează să joace un rol central în cadrul Formatului Helsinki, fiind responsabilă cu găzduirea următorului summit la începutul anului viitor. Această responsitate subliniază poziția țării în arhitectura de securitate europeană. Președintele a reiterat importanța acestui format pentru coordonarea acțiunilor de descurajare împotriva amenințărilor hibride care afectează stabilitatea regiunii și a infrastructurii critice.
Această abordare a președintelui Nicușor Dan vine într-un moment în care România își ajustează capacitățile de apărare, având în vedere tranziția planificată de la aeronavele F16 către modele F35 în anii următori. Această evoluție tehnologică este parte dintr-un proces mai larg de modernizare a forțelor aeriene, vizând consolidarea capacităților de apărare aeriene pe Flancul estic în fața noilor provocări de securitate regională.