Nicușor Dan a subliniat necesitatea unor măsuri ferme pentru combaterea amenințărilor hibride, punând accent pe evoluția tehnologică a războiului și pe nevoia de reglementare a dezinformării. Șeful statului a argumentat că statele europene trebuie să colaboreze strâns pentru a dezvolta capacități proprii, în special în ceea ce privește tehnologia dronelor. Această abordare vizează atât securitatea militară, cât și protejarea integrității proceselor democratice împotriva manipulării masive prin instrumente digitale.
În ceea ce privește securitatea tehnologică, Nicușor Dan a menționat că tehnologia dronelor avansează odată cu conflictele militare actuale. El a precizat că dimensiunea este un factor crucial, motiv pentru care cooperarea europeană este esențială. Președintele a susținut că este necesară direcționarea de fonduri către industrie, dar a subliniat că industriile de apărare trebuie să colaboreze activ pentru a asigura o capacitate de răspuns suficient de rapidă în fața noilor provocări.
Pe planul dezinformării, președintele a identificat două direcții de acțiune, prima vizând comunicarea politică și încrederea societății. Nicușor Dan consideră că politicienii trebuie să își asume atât eșecurile, cât și realizările parțiale. Fără această transparență, se creează un dialog paralel între comunicarea oficială și realitatea cotidiană a cetățenilor. Această discrepanță afectează direct nivelul de încredere pe care populația îl acordă instituțiilor și actorilor politici.
A doua componentă vizează infrastructura tehnică a dezinformării, reprezentată de campaniile desfășurate de fermele de boți. Nicușor Dan a avertizat că utilizarea a 10.000 de conturi false pentru amplificarea unui mesaj poate acoperi vocea cetățeanului care dorește să își exprime opinia democratic. De asemenea, președintele a semnalat faptul că intervenția a câteva zeci de conturi pe site-urile unor cetățeni sau actori politici poate descuraja participarea publică și asocierea cu aceștia.
Pentru a proteja democrația, Nicușor Dan a susținut necesitatea unor reglementări care să combată aceste practici de manipulare. El a precizat că scopul nu este interzicerea libertății de exprimare, ci asigurarea faptului că această libertate se manifestă într-un mod proporțional între cetățeni. Această intervenție legislativă este văzută ca o necesitate pentru a preveni dominarea spațiului public de către mecanisme automate de manipulare care distorsionează dezbaterea socială.
Evoluția acestor amenințări hibride se înscrie într-un context de vulnerabilități sistemice în care instituțiile trebuie să găsească echilibre între securitate și libertate. În timp ce tehnologia avansată modifică modul în care se desfășoară conflictele și comunicarea, deciziile politice și reglementările de infrastructură devin piloni esențiali pentru menținerea stabilității statului și a integrității proceselor de guvernare în cadrul european.