Președintele Nicușor Dan a declarat, într-un interviu acordat postului CNN, că solicitările lui Donald Trump privind creșterea contribuției europene la apărare sunt corecte. Șeful statului a subliniat faptul că, din punct de vedere economic, contribuția Statelor Unite la securitatea continentului nu a fost proporțională cu efortul istoric depus. Această evaluare vine într-un context în care statele europene sunt presate să își majoreze bugetele militare pentru a face față noilor realități de securitate.
În ceea ce privește prezența militară americană, Nicușor Dan a menționat că în România se află în prezent aproximativ 1.500 de militari americani. El a observat că un contingent rotațional de circa 500 de soldați, care opera în România, Bulgaria și Ungaria, a fost retras recent. Președintele a susținut necesitatea unei redistribuiri proporționale a efectivelor americane în interiorul Europei, argumentând că menținerea trupelor în zona Mării Negre și a zonei mediteraneene reprezintă un beneficiu strategic și pentru Washington.
Analizând riscul unui atac direct al Rusiei asupra unui stat membru NATO, Nicușor Dan a estimat că un astfel de scenariu nu este foarte probabil în următorii unu-doi ani. Totuși, el a avertizat că Europa trebuie să fie pregătită, amintind că în perioada 2020-2021 nimeni nu anticipa invazia rusă asupra Ucrainei. Președintele a subliniat că, spre deosebire de trecut, liderii europeni tratează acum amenințarea cu multă mai seriozitate, prin creșterea cheltuielilor și intensificarea cooperării.
Nicușor Dan a trasat o distincție între posibilele atacuri militare și strategiile hibride utilizate de Moscova. În opinia sa, incidentele legate de dronele rusești în spațiul aerian NATO nu sunt neapărat intenționate, însă dezinformarea, sabotajele și atacurile asupra infrastructurii critice sunt acțiuni deliberate. Aceste manevre au ca scop subminarea încrederii cetățenilor în autorități și diminuarea sprijinului oferit de țările europene Kievului, într-o încercare de a slăbi coeziunea aliaților.
În ceea ce privește capacitatea de apărare, președintele a recunoscut că România nu este încă pe deplin pregătită pentru noua amenințare reprezentată de drone. El a menționat că, deși au fost făcute îmbunătățiri și s-a primit ajutor american pentru echipamente de radar și sisteme de interceptare, provocarea rămâne actuală. Totodată, a semnalat că lipsa de interceptoare pentru apărarea antiaeriană este o problemă de producție industrială, nu de voință politică, deoarece industria occidentală nu poate produce suficient de rapid.
Securitatea Flancului Estic a devenit o prioritate majoră pentru NATO în urma războiului din Ucraina, ceea ce a forțat statele membre să își reevalueze capacitățile de apărare. Această evoluție a determinat o creștere semnificativă a bugetelor de apărare în întreaga Europă, pe măsură ce guvernele încearcă să compenseze vulnerabilitățile și să consolideze infrastructura militară necesară pentru a descuraja orice agresiune externă în regiune.