Președintele Nicușor Dan a avertizat, miercuri, că impactul dezinformării asupra democrației este profund, deoarece acesta nu doar că elimină o opinie sau un vot, dar slăbește și încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Această problemă apare prin relativizarea faptelor și prin amplificarea confuziei colective în societate. Mesajul a fost transmis în cadrul conferinței „Dezinformarea, provocare la adresa securității naționale", un eveniment organizat de Universitatea Națională de Apărare „Carol I" și Institutul pentru Studii de Război.
În cadrul acestui forum, organizat în parteneriat cu Administrația Prezidențială, Serviciul Român de Informații, Ministerul Afacerilor Externe, Consiliul de Stat și Departamentul Securității Naționale, Nicușor Dan a subliniat că efectele dezinformării depășesc sfera politică. Acestea produc costuri reale în domeniul securității naționale, deoarece narațiunile false subminează sprijinul public și încrederea în parteneriatele strategice ale țării. Președintele a menționat că spațiul informațional a devenit un mediu de confruntare în actuala conjunctură geopolitică tensională.
Șeful statului a arătat că la nivel global se observă o intensificare a amenințărilor hibride, manifestate prin acțiuni informaționale menite să exploateze vulnerabilitățile societale. Scopul acestor acțiuni este de a amplifica diviziunile și de a influența percepțiile și comportamentele publice. Nicușor Dan a precizat că nu mai vorbim despre episoade izolate, ci despre operațiuni coordonate, desfășurate pe mai multe paliere și sprijinite de tehnologie, ceea ce le transformă într-o prioritate de securitate națională.
Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 identifică explicit componenta coordonată de dezinformare ca fiind parte a războiului hibrid desfășurat împotriva României. Pentru combatere, Nicușor Dan a cerut o abordare integrată care să combine prevenția, educația, reziliența instituțională și capacitatea de reacție rapidă. El a subliniat că eficiența răspunsului depinde de credibilitatea autorităților, care se construiește prin comunicare transparentă, clară și înțeleasă de către public.
Consolidarea rezilienței informaționale necesită acțiuni pe termen lung, precum educația media și digitală, prin parteneriate între stat, societatea civilă, mediul academic și sectorul privat. Președintele a precizat că libertatea de exprimare nu înseamnă ingrădirea acesteia, ci protejarea dreptului cetățeanului de a decide pe baza unor informații corecte. România contribuie activ la implementarea demersurilor europiene, având Uniunea Europeană ca partener cu o prioritate clară pe agenda de combatere a dezinformării.
Contextul securității naționale este marcat de o atenție sporită asupra amenințărilor hibride, în timp ce autoritățile discută măsuri de prevenție. În acest cadru, subiecte precum securitatea în zona Mării Negre sunt analizate la nivel de consiliu, reflectând necesitatea unei protecții constante a spațiului informațional și a stabilității instituționale în fața interferențelor externe.