Președintele Nicușor Dan a oferit detalii despre evaluarea riscurilor de securitate în cadrul unui interviu acordat postului CNN. Liderul a abordat probabilitatea ca Rusia să treacă de la tacticile de război hibrid la un atac militar direct asupra unui stat membru al NATO. Deși nu consideră acest scenariu extrem de probabil în următorii unu sau doi ani, Nicușor Dan a subliniat necesitatea imperativă ca Alianța să fie pregătită pentru o astfel de situație.
Argumentul principal al președintelui se bazează pe lecțiile extrase din evoluțiile geopolitice care au precedat invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei. Nicușor Dan a amintit faptul că, în perioada 2020-2021, nicio entitate nu anticipa că Rusia ar încerca cucerirea Kievului. Această experiență istorică servește drept avertisment pentru actualul climat de securitate, indicând faptul că amenințările pot escalada rapid de la presiuni politice la conflicte militare majore.
În ceea ce privește reacția continentului, Nicușor Dan a observat o schimbare de paradigmă în rândul liderilor europeni. Acesta a menționat că principalii politicieni au înțeles amploarea amenințării și au luat măsuri concrete pentru a răspunde acesteia. Printre acțiunile menționate se numără majorarea cheltuielilor pentru apărare și intensificarea cooperării internaționale, într-un efort de a reechilibra contribuția europeană în raport cu Statele Unite.
Un aspect central al discursului său vizează importanța descurajării militare în calculul strategic al Rusiei. Nicușor Dan susține că prezența și capacitatea militară rămân elemente decisive pentru a preveni orice agresiune. Această poziție coincide cu discuțiile intense din cadrul NATO privind amenințările hibride, unde oficialii subliniază că, deși Alianța este pregătită pentru un conflict convențional care ar activa Articolul 5, trebuie consolidat răspunsul la sabotaje și atacuri cibernetice.
Contextul securitar actual este marcat de o atenție sporită acordată tacticilor de război care se situează sub pragul unui conflict militar direct. NATO urmărește consolidarea capacităților de răspuns la acțiunile de tip hibrid, precum sabotajul sau atacurile cibernetice. Această strategie vizează protejarea stabilității politice și a infrastructurii critice a statelor membre în fața presiunilor exercitate de Rusia prin metode care nu declanșează imediat un război convențional.
Evoluția pozițiilor europene reflectă o adaptare la noile realități geopolitice, unde securitatea colectivă depinde de capacitatea de a anticipa escaladările. Deciziile de creștere a bugetelor de apărare și de cooperare transatlantică sunt elemente cheie în strategia de descurajare. Această orientare strategică urmărește să mențină echilibrul de putere și să prevină orice tentativă de destabilizare a ordinii internaționale prin metode hibride sau militare.