Mihai Jurca a respins acuzațiile privind costurile exorbitante ale programului SAFE, oferind detalii despre modul în care contractele pentru echipamente militare sunt structurate. Acesta a susținut că toate contractele au fost semnate pe baza aprobărilor oferite de CSAT și de Parlament, respectând regulamentul SAFE și legislația în vigoare. Jurca a declarat că transparența este în interesul programului și a solicitat verificarea procedurilor, afirmând că nicio problemă nu va apărea în urma acestora.
În ceea ce privește cifrele privind dobânzile, Mihai Jurca a refutat afirmația conform căreia programul ar genera 400 de milioane de euro dobândă pe lună. El a explicat că o astfel de sumă ar însemna 4,8 miliarde de euro pe an pentru un împrumut de circa 16,68 miliarde de euro, ceea ce ar reprezenta o dobândă de aproape 29% anual. Jurca a precizat că la niciun împrumut european garantat de stat nu există astfel de rate, deoarece acestea sunt de maximum 3%, cu o perioadă de grație de 10 ani.
Un aspect central al noilor contracte este introducerea acordurilor de cooperare industrială, care impun obligații directe pentru producătorii de echipamente. Aceste clauze prevăd penalități pentru companii dacă nu produc în România sau dacă nu utilizează furnizori locali într-un procent stabilit prin contract. Jurca a menționat că mașina de luptă a infanteriei va fi produsă în proporție de 40% în țară, în timp ce navele destinate marinei vor fi construite integral în șantierul românesc.
Referitor la infrastructura de producție, Mihai Jurca a abordat situația Șantierului Mangalia, care a fost vândut de la o firmă privată către alta printr-o procedură aprobatată de judecătorie. El a subliniat că întrebarea relevantă nu este cine deține acum acest șantier aflat în faliment, ci modul în care acesta a ajuns într-o astfel de stare sub vechile asocieri. Jurca a susținut că relansarea șantierului fără intermediari este un pas necesar pentru construcția navelor pentru armata română.
În final, Mihai Jurca a adresat întrebări către PSD cu privire la utilizarea celor aproape 20 de miliarde de euro disponibile în Comisie pentru SAFE. El a subliniat necesitatea sistemelor anti-dronă, a apărării antiaeriene și a autostrăzilor care pot servi ca coridoare militare. Jurca a argumentat că aliații americani și europeni solicită întărirea apărării și că programul SAFE oferă bani ieftini necesari pentru a susține creșterea procentului din PIB alocat pentru apărare.
Programul SAFE permite României să beneficieze de o alocare de 16,68 miliarde de euro, fonduri destinate achiziției de echipamente militare și de tehnologii cu utilizare duală. Aceste resurse financiare sunt menite să sprijine modernizarea capacităților de apărare națională în contextul cerințelor de securitate actuale din partea partenerilor internaționali.