Convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în noua sa componență de către președintele Nicușor Dan reprezintă un moment critic pentru securitatea națională. Mihai Fifor, fost ministru al Apărării, susține că reuniunea trebuie să depășească simpla evaluare a incidentelor recente din Marea Neagră. El consideră că este necesară o regândire a modului în care România își definește și își protejează interesele strategice într-o zonă transformată radical de conflictul din Ucraina.
Mihai Fifor subliniază că războiul declanșat de Rusia a introdus amenințări noi, care combină metodele convenționale cu războiul hibrid. Printre riscurile identificate se numără utilizarea dronelor aeriene și maritime, prezența minelor în derivă, riscul de sabotaj asupra infrastructurii submarine, precum și vulnerabilitățile navigației comerciale. Aceste elemente pun presiune directă pe rutele energetice și pe stabilitatea regională, impunând o abordare integrată a securității maritime românești.
Un punct de vulnerabilitate major identificat de fostul ministru este regimul juridic al zonei economice exclusive (ZEE) din Marea Neagră. Deși România deține drepturi suverane asupra resurselor, capacitatea efectivă de a le apăra într-un mediu ostil rămâne o provocare. Mihai Fifor avertizează că un atac asupra unei instalații energetice din ZEE nu activează automat mecanismele de apărare colectivă NATO, ceea ce poate facilita acțiuni de sabotaj greu de atribuit.
Dezvoltarea proiectului Neptun Deep este văzută ca un factor care va extinde semnificativ responsabilitățile de securitate ale statului român. Exploatarea gazelor naturale va transforma România într-un actor energetic regional, dar va face din platformele offshore și conductele submarine ținte strategice. Mihai Fifor susține că protecția acestei infrastructici critice nu poate fi gândită doar prin prisma apărării convenționale, necesitând o coordonare instituțională sporită.
În acest sens, fostul ministru solicită o implicare mult mai consistentă a NATO în securitatea regiunii, nu doar o responsabilitate a statelor riverane. El recomandă consolidarea cooperării cu Bulgaria și Turcia, în special pentru combaterea minelor marine. Mihai Fifor critică perioada de inactivitate de la luna mai și cere Guvernului condus de Luca Niculescu să reia dialogul cu aliații pentru a recupera timpul pierdut.
Contextul politic actual este marcat de o tranziție către un nou Executiv condus de Luca Niculescu, care preia provocările de securitate într-un moment de instabilitate regională. Guvernul trebuie să gestioneze nu doar urgențele economice sau sociale, ci și necesitatea de a stabiliza poziția României în Marea Neagră. Această perioadă de reformă instituțională vine după o fază de gestionare care, conform unor analize, a fost lipsită de coerență strategică.