Serviciul Român de Informații (SRI) a expus mecanismele prin care persoane din Europa sunt recrutate pentru operațiuni de sabotaj, adesea fără a cunoaște beneficiarul real. Recrutarea se realizează online sau prin intermediari, oferind contrapartici financiare pentru sarcini care par de o banalitate extremă. Aceste activități includ fotografierea unor obiective specifice, transportarea unor colete sau îndeplinirea unor instrucțiuni transmise exclusiv prin mesaje, sub pretextul unor joburi simple.
Instituția subliniază că ofertele care implică plăți pentru fotografii sau transportul de pachete trebuie analizate cu prudență dacă identitatea solicitantului rămâne obscură. Un indicator critic este insistența beneficiarului asupra păstrării secretului sau solicitarea de a utiliza conturi bancare și resurse personale pentru activități neclare. SRI recomandă cetățenilor să nu încerce să identifice singuri natura amenințării, ci să sesizeze imediat autoritățile prin numărul de urgență 112.
Cazurile de sabotaj au fost documentate în diverse țări europene, ilustrând riscurile de recrutare locală. În Marea Britanie, un atac asupra unui depozit din estul Londrei a implicat legături cu gruparea Wagner, iar organizatorii au fost condamnați la închisoare. În Lituania, un minor a fost trimis în judecată pentru incendierea unui magazin IKEA, fiind acuzat că acționa în interesul serviciilor de securitate ruse, conform procurorilor.
În România, SRI a intervenit în mai multe situații de risc, precum prevenirea unei tentative de sabotaj împotriva companiei NOVA POST prin neutralizarea unor dispozitive incendiare. O altă operațiune a vizat un cetățean rus instruit să realizeze materiale foto-video cu infrastructuri strategice. Recent, investigațiile au confirmat implicarea unei rețele de sabotaj în incendiul din incinta platformei industriale Carfil din Brașov, produs în septembrie 2026.
Indicii de suspiciune includ și solicitarea de a ocoli procedurile de securitate sau de a minți personalul unei companii. De asemenea, presiunile pentru ștergerea conversațiilor sau prezentarea unor acte de vandalism drept „teste” sau „glume” sunt semnale de alarmă majore. SRI precizează că utilizarea criptomonedelor sau a aplicațiilor de mesagerie nu constituie singure dovezi ale unei infracțiuni, dar contextul și încercarea de a ascunde scopul real sunt decisive.
Aceste operațiuni de sabotaj se încadrează într-un context de securitate europeană tensionat, unde infrastructura critică și obiectivele militare sunt ținte frecvente. Monitorizarea activităților de tip „gig economy” sau a solicitărilor de transport și fotografieare devine esențială pentru prevenirea atacurilor coordonate. Autoritățile de securitate din întreaga regiune pun accent pe identificarea timpurie a intermediarilor care acționează în numele unor structuri de stat străine.