România a solicitat consultări cu aliații în urma atacurilor cu drone desfășurate în zona Mării Negre, solicitând noi capacități militare pentru protejarea securității regionale. În acest context, președintele Nicușor Dan a convocat joi o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a discuta măsurile necesare de securitate. Această demersare vine într-un moment de tensiune crescută în zona maritimă, impunând o reacție coordonată la nivel de instituții naționale și internaționale.
La nivelul Uniunii Europene, europarlamentarii propun implementarea unei operațiuni navale în Marea Neagră pentru a asigura protecția transportului maritim împotriva atacurilor cu drone. Rezoluția, care va fi supusă votului în plenul Parlamentului European joi, include și cerința de întărire a capacităților antidronă în zona Delta Dunării. De asemenea, proiectul vizează protejarea infrastructurii strategice, menționându-l explicit pe proiectul Neptun Deep, pe lângă solicitarea unei inițiative de securitate numite „Santinela pentru Marea Neagră” în cadrul NATO.
Uniunea Europeană lucrează la un protocol de securitate de urgență, conceput să funcționeze similar cu articolul 4 din tratatul NATO. Acest mecanism ar permite unui stat membru să solicite consultări imediate cu aliații atunci când securitatea sau integritatea teritorială sunt amenințate. Kaja Kallas, șefa diplomației Uniunii Europene, a subliniat necesitatea unor decizii comune în cazul incidentelor grave, vizând coordonarea politică rapidă și gestionarea crizelor hibride majore împreună cu structurile NATO.
Pentru îmbunătățirea detectării amenințărilor, România și Bulgaria pregătesc, cu sprijin european, un centru comun de securitate maritimă, deși platforma nu este încă operațională. Dan Barna, europarlamentar și inițiator al rezoluției, a solicitat Comisiei Europene eliberarea imediată a fondurilor necesare pentru acest proiect. Acesta a cerut statelor aliate să protejeze transportul maritim din Marea Neagră cu toate costurile, insistând pe faptul că procesul de implementare a centrului nu mai poate aștepta.
În ceea ce privește sprijinul militar, România urmărește obținerea de noi echipamente de la aliați, urmând modelul aplicat anterior când incidentele de la Dunăre au determinat șase țări să trimită dotări. Franța a răspuns deja noilor solicitări, deși nu s-au oferit detalii despre natura sau momentul livrării acestor resurse. Acest sprijin extern este considerat critic pentru perioada ce precede livrarea echipamentelor comandate prin intermediul programului european SAFE.
Securitatea Mării Negre a devenit un punct central în agenda politică, reflectând importanța strategică a acestei zone pentru stabilitatea regională. Deciziile de la nivelul CSAT și cele din cadrul Parlamentului European vor determina modul în care România și partenerii europeni vor gestiona riscurile de escaladare și protecția rutelor comerciale vitale.