Conferențiarul universitar dr. Luciana Alexandra Ghica, de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, a declarat că România se află într-un război hibrid de cel puțin un deceniu. Această afirmație a fost făcută în cadrul lansării proiectului „Gen Anti-Fake”, unde expertul a analizat mecanismele de dezinformare și interferențele informaționale. Ghica a subliniat că fenomenul nu este unul ocazional, ci reprezintă o strategie construită pe termen lung pentru a afecta procesele democratice.
În cadrul intervenției sale, Luciana Alexandra Ghica a explicat necesitatea de a face distincția între distribuția de informații false și strategiile coordonate de actori statali sau non-statali. Aceasta din urmă este cunoscută în Uniunea Europeană sub acronimul FIMI, care desemnează manipularea și interferența informațională străină. FIMI nu vizează doar persuasiunea publicului, ci include și distorsionarea canalelor de comunicare sau manipularea algoritmilor, având ca scop final destabilizarea societății și a instituțiilor.
Expertul a evidențiat faptul că dezinformarea nu trebuie analizată exclusiv în perioadele de campanie electorală, deoarece ecosistemele de manipulare sunt create cu mult timp înainte. Deși legislația electorală reglementează doar intervale scurte, procesele de cultivare a neîncrederii în instituții pot dura luni sau chiar ani. Astfel, o analiză limitată la perioada de campanie riscă să ignore factorii structurali, precum nivelul de educație sau vulnerabilitățile economice ale populației.
O altă temă centrală a fost vulnerabilitatea societății, Luciana Alexandra Ghica afirmând că un stat este la fel de fragil ca cel mai vulnerabil cetățean al său. Dezinformarea poate exploata problemele sociale și politice pentru a diminua încrederea publică în autorități. În acest proces, vocile extremiste sunt amplificate artificial în mediul digital, creând o impresie falsă de polarizare socială extremă, ceea ce poate duce la un efect de contagiune în rândul cetățenilor.
Pentru combaterea acestor amenințări, Luciana Alexandra Ghica a susținut că simpla existenență a unor legi sau instituții de sancționare nu este suficientă. Este necesară o abordare integrată care să includă verificarea surselor, menținerea unui dialog fără limbaj agresiv și implicarea civică activă. De asemenea, ea a pledat pentru standarde profesionale ridicate în jurnalism, subliniind că protecția societății necesită educație și o implicare constantă, nu doar reacții punctuale în momente de criză.
Contextul securității informaționale este unul complex, în care operațiunile hibride combină mijloace militare și non-militare pentru a compromite stabilitatea statelor. Identificarea surselor în cazul rețelelor de troli sau al operațiunilor informaționale este mult mai dificilă decât în cazul unor acțiuni fizice, cum ar fi sabotajul. Această dificultate de atribuire face ca dezinformarea să fie un instrument extrem de eficient în războiul hibrid modern.