România se confruntă cu dificultăți majore în supravegherea a aproximativ 30.000 de kilometri pătrați de teritoriu maritim din Marea Neagră. Deși autoritățile trebuie să monitorizeze zona până la 160 de kilometri de țărm, Forțele Navale nu dețin resursele necesare pentru a menține o navă în larg în mod permanent. Această lipsă de capacitate de patrulare continuă apare într-un context de creștere a incidentelor maritime în regiune.
Problema securității maritime este accentuată de numărul ridicat de amenințări semnalate în primele opt luni ale anului. În acest interval, au fost raportate peste 31 de incidente care implicau drone sau mine maritime în zona aflată sub responsabilitatea autorităților române. Situația este critică în zona platformelor de petrol și gaze, unde în perimetrul Neptun Deep au fost identificate 12 drone, având în vedere că distanța de la coastă este de circa 160 de kilometri.
Viceamiralul Mihai Panait, șeful Forțelor Navale Române, a explicat că limitările sunt de natură financiară și logistică. Bugetarea consumului de motorină se face cu un an înainte, ceea ce face imposibilă extinderea activităților fără fonduri suplimentare. „Nu ne putem permite să ținem o navă în permanență în larg. Fiecare oră, pentru fiecare militar, are un cost”, a declarat acesta, subliniind că prezența navală permanentă depășește capacitatea actuală de finanțare.
Evoluția activității Gărzii de Coastă arată o scădere semnificativă a timpului petrecut pe mare. În anul 2022, navele instituției au acumulat aproximativ 9.800 de ore de activitate, însă în 2025 acest număr a scăzut la circa 6.200 de ore, reprezentând o reducere de aproape 40%. Această tendință de scădere a patrulelor afectează capacitatea de monitorizare a întregului perimetru de securitate maritimă necesar statului român.
În ciuda acestor constrângeri, România a achiziționat corveta „August Roman” din Turcia pentru 223 de milioane de euro, fiind cea mai modernă navă de mari dimensiuni din ultimele trei decenii. Armata intenționează să investească încă 46 de milioane de euro pentru dotarea acesteia cu rachete antiaeriene și antinavă. Totuși, restul flotei Forțelor Navale se află la limita superioară a duratei de exploatare, iar programul SAFE prevede achiziția a încă patru nave de la Rheinmetall.
Securitatea infrastructurii critice din Marea Neagră rămâne un subiect de dezbatere între instituții. În timp ce ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, solicită operatorilor de platforme să instaleze senzori proprii, viceamiralul Mihai Panait susține că responsabilitatea protecției împotriva dronelor și minelor aparține în parte companiilor precum OMV. Această fragmentare a responsabilităților între Armată, Garda de Coastă și operatorii privați creează zone de incertitudine în gestionarea incidentelor maritime.