Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a emis un avertisment după ce serviciile de informații au dezvăluit implicarea unei rețele de sabotaj coordonată din Rusia în un incident din Brașov. Liderul politicii este de opinie că astfel de încercări vor mai apărea și că instituțiile de apărare ale statului trebuie să fie pregătite pentru a ține piept acestor intervenții. Conform declarațiilor sale, România nu se mai află într-o perioadă de pace eternă, fiind expusă unor riscuri constante.
Incidentul la care face referire, care a vizat platforma industrială Carfil la data de 14 septembrie 2026, a fost investigat de SRI și DIICOT. Serviciile secrete au identificat o rețea de sabotaj cu coordonare externă, iar DIICOT a precizat că în acest eveniment au fost implicați doi cetățeni bieloruși și un cetățean ucrainean. Kelemen Hunor a subliniat că acest caz de sabotaj este doar o componentă a unui context mult mai amplu de instabilitate.
Kelemen Hunor a explicat faptul că Europa și statele din zona de influență a Rusiei sunt supuse unor atacuri zilnice. Acesta nu folosește doar termenul de război hibrid, ci descrie un proces sistematic care vizează dezinformarea și slăbirea rezistenței societăților. Obiectivele acestui război informațional de ani de zile includ polarizarea societății și scăderea încrederii în instituțiile democratice, precum și în viitorul democrat al continentului.
În ceea ce privește capacitatea de răspuns, liderul UDMR susține că statul trebuie să aibă capacitatea de a apăra cetățenii, industria și infrastructura critică. Deși nu vede direct acțiunile desfășurate în zona de intelligence sau în cadrul Armatei, el este convins că statul este pregătit. Kelemen Hunor a insistat că autoritățile trebuie să fie extrem de conștiente de amenințările existente pentru a proteja tot ceea ce ține de statul român.
Din perspectiva liderului UDMR, Rusia nu a adus niciodată libertate, prosperitate sau securitate în istorie. El a menționat că, de la anexarea Crimei și după atacarea Ucrainei, presiunea asupra statelor periferice a crescut semnificativ. Această evoluție geopolitică transformă actele de sabotaj într-un instrument utilizat pentru a destabiliza structurile democratice și pentru a afecta securitatea regională într-un mod continuu și organizat.
Contextul securității naționale este marcat de o vulnerabilitate crescută a infrastructurii critice în fața amenințărilor externe. În acest cadru, serviciile de informații și forțele armate monitorizează constant activitățile care pot compromite stabilitatea economică și socială. Gestionarea acestor riscuri necesită o coordonare strânsă între instituțiile de justiție, precum DIICOT, și serviciile de intelligence pentru a neutraliza rețelele de sabotaj identificate.