Industria de tehnologie din România avertizează că instituțiile publice și companiile private riscă să rămână în urmă în fața amenințărilor informatice dacă nu se modifică regulile actuale. Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) a transmis propuneri pentru viitoarea Strategie Națională de Securitate Cibernetică 2027–2032. Această inițiativă vine într-un context global marcat de creșterea vulnerabilităților software, care au ajuns la peste 48.000 de cazuri identificate în 2025.
Corina Vasile, director executiv al ANIS, subliniază că ritmul de evoluție al tehnologiei depășește capacitatea de modernizare a infrastructurii digitale. Vulnerabilitățile informatice nu mai sunt doar probleme tehnice, ci pot afecta direct economia și serviciile publice. Un exemplu critic este utilizarea limbajului de programare PHP, unde au fost descoperite vulnerabilități cu un scor de severitate de 9,2 din 10. Datele ENISA indică faptul că atacatorii exploatează vulnerabilități software în peste 60% dintre incidentele identificate.
Una dintre principalele cerințe ale industriei vizează introducerea unui Software Bill of Materials (SBOM) în achizițiile publice. Acest document ar permite identificarea rapidă a componentelor software și a celor vulnerabile, facilitând actualizările de securitate. În prezent, aplicațiile sunt construite din diverse componente, inclusiv open-source, ceea ce amplifică riscurile. De asemenea, ANIS combate fenomenul de vendor lock-in, solicitând utilizarea standardelor deschise pentru a permite înlocuirea furnizorilor de tehnologie și stimularea concurenței.
Pentru a simplifica procedurile, industria IT propune crearea unei platforme naționale unice pentru raportarea incidentelor informatice. În prezent, reglementările europene precum Directiva NIS2, DORA și Cyber Resilience Act impun obligații multiple de raportare către diverse autorități. O singură platformă ar permite companiilor să transmită informațiile o singură dată, reducând efortul administrativ. Comisia Europeană estimează că un astfel de mecanism ar putea reduce costurile de raportare cu aproximativ 50%.
Asociația solicită, de asemenea, dezvoltarea capacităților locale de evaluare și testare a securității produselor digitale. În lipsa unor organisme specializate în România, producătorii locali ar putea plăti costuri suplimentare pentru certificări efectuate în alte state membre. ANIS propune un model similar cu cel din Germania, Franța sau Spania, unde autoritățile supraveghează procesul, iar evaluările sunt realizate de organisme private acreditate. Pentru firmele mici, se recomandă crearea unor ghiduri practice de securitate.
Securitatea cibernetică rămâne un pilon critic pentru stabilitatea instituțiilor, având în vedere atacurile trecute asupra sistemului Hipocrate sau asupra ANCPI. Evoluția tehnologiilor precum inteligența artificială și calculatoarele cuantice aduce riscuri noi, precum automatizarea atacurilor sau decriptarea datelor stocate. În acest context, sectorul financiar, energia și sănătatea sunt sfătuiți să își inventarizeze sistemele de criptare până în anul 2028 pentru a preveni pierderile de date pe termen lung.