Industria de apărare din România se confruntă cu o nevoie urgentă de modernizare și atragere de investiții prin intermediul programului european SAFE. În cadrul evenimentului The Future is Now 2026, specialiștii au subliniat că România trebuie să accelereze negocierile pentru localizarea producției de armament și să își adapteze capacitățile tehnologice la ritmul impus de conflictul dinvecinătate. Obiectivul principal este transformarea oportunităților financiare în rezultate concrete pentru economia națională și securitatea regională.
Daniela Gianina Lazanu, secretar de stat în Ministerul Economiei, a explicat că programul SAFE oferă condiții de finanțare imposibil de obținut prin mecanismele obișnuite ale pieței financiare. În comparație cu dobânzile de aproximativ 7,5% pentru împrumuturile în lei și 6,6% pentru euro pe care România le contractează, SAFE reprezintă o resursă vitală. Această finanțare este necesară deoarece industria de apărare națională a fost subfinanțată timp de zeci de ani, iar contextul războiului de la graniță impune investiții imediate.
Un aspect critic al programului SAFE este obligativitatea ca 65% din ceea ce se livrează să fie de producție europeană, o condiție care a generat nemulțumiri în afara blocului comunitar. Pentru România, ținta este ca o medie de 50% din producție să fie realizată în țară până la finalul anului 2030. Deși industria națională nu are acum capacitatea de a produce tot necesarul, localizarea producției ar genera locuri de muncă, impozite și taxe semnificative. La sfârșitul lunii august, un avans de 2,5 miliarde de euro a fost deja încasat.
În prezent, Ministerul Economiei gestionează aproximativ 11 discuții deschise pentru localizarea producției, cu estimarea semnării acordurilor între octombrie și decembrie. Printre companiile implicate se numără grupul german Rheinmetall, care a început deja investițiile la Automecanica Mediaș pentru construcția vehiculelor de luptă Lynx. Totodată, autoritățile poartă discuții pentru proiectul fabricii de pulberi de la Victoria, un demers care a stagnat anterior din motive descrise ca fiind subiective de către secretarul de stat.
George Scutaru, CEO al New Strategy Center, a criticat lipsa unei strategii naționale pentru reconstrucția Ucrainei, estimată la 560 de miliarde de dolari. România ar trebui să funcționeze ca un pod logistic datorită proximității geografice, însă în prezent nu există un plan de implementare clar. Scutaru a avertizat că timpul este un inamic major, deoarece procedurile lente de achiziție pot face ca echipamentele, precum sistemele fără pilot, să devină depășite înainte de a ajunge pe front, în condițiile în care tehnologia se schimbă zilnic.
Securitatea națională depinde și de protejarea infrastructurii critice împotriva atacurilor hibride și a dezinformării. Expertul Silviu Gresoi a menționat că, deși au existat investiții de peste 100 de milioane de euro pentru protecția infrastructurii și 19 milioane de euro pentru securitatea serviciilor de internet, execuția tehnică trebuie monitorizată strict. Este esențial ca sistemele esențiale, precum rețelele de apă sau spitalele, să poată funcționa prin planuri de rezervă și tehnologii de stocare a energiei în caz de avarii.