Serviciul Român de Informații a anunțat că incendiul izbit pe 14 septembrie la platforma industrială Carfil din Brașov a fost un act de sabotaj. Această acțiune a fost coordonată de o rețea de sabotaj din Federația Rusă, conform comunicatului emis de SRI. Evenimentul a avut loc în imediata apropiere a societății CARFIL SA, care este o filială a companiei CN ROMARM, afectând sediile mai multor firme din zona respectivă.
Investigațiile efectuate de autorități au confirmat implicarea mai multor cetățeni din state ex-sovietice, care rezidă în diverse state ale Uniunii Europene. DIICOT a comunicat că membrii rețelei sunt formatți din doi cetățeni bieloruși și un cetățean ucrainean. Aceștia sunt implicați în provocarea incendiului și sunt cercetați pentru tentativă la acte de diversiune, fiind vizate și alte obiective de pe teritoriul României și al altor state membre UE.
În urma cooperării internaționale, doi dintre cei trei inculpați au fost arestați preventiv pe teritoriul Germaniei, în timp ce pregăteau comiterea unor fapte similare. Un al treilea mandat european de arestat a fost emis pe numele unui alt inculpat, care a fost localizat pe teritoriul Poloniei. Procurorii de la DIICOT au emis aceste mandate prin intermediul Curții de Apel București, urmând acum să efectueze demersurile necesare pentru extrădarea acestora în România.
SRI precizează că misiunile acestei rețele nu s-au limitat la România, coordonatorii din Federația Rusă atribuindu-le o serie extinsă de ținte în regiune. Obiectivele vizate includ facilități de producție de armament, instituții de stat și private, precum și alte obiective de interes militar sau industrial. Aceste operațiuni fac parte dintr-o campanie mai amplă de sabotaj coordonată de Rusia în Europa, menită să afecteze capacitățile de apărare și securitatea regională.
Recrutarea pentru astfel de acțiuni se realizează, de regulă, prin rețelele sociale, oferind inițial sume de bani pentru sarcini aparent inofensive, precum fotografierea unor obiective. Ulterior, sarcinile devin mult mai grave, ajungând la distrugeri, incendieri sau chiar asasinate, în timp ce coordonatorii pot folosi șantajul în cazul unui refuz. Membrii rețelelor folosesc frecvent aplicații de mesagerie criptată și mijloace de plată pe numele altor persoane pentru a-și ascunde identitatea.
Aceste incidente de sabotaj se înscriu într-un context de proliferare a tacticilor de război hibrid la nivel european. Autoritățile române, inclusiv SRI, DIICOT, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne, monitorizează permanent riscurile asimetrice care pot afecta obiectivele de importanță strategică. Se urmărește protejarea infrastructurilor esențiale și identificarea continuă a amenințărilor care pot destabiliza ordinea publică sau securitatea statului.