O dronă militară de tip Sargan 3000, capabilă să transporte până la 500 de kilograme de explozibil, a explodat pe 5 iunie la ora 10:27 în Portul Constanța. Incidentul a produs distrugeri la dana Agenției Române pentru Salvarea Vieții pe Mare – ARSVOM, fiind situat la doar 800 de metri de Portul Militar și la 600 de metri de depozitele Oil Terminal, punctul principal de import de țiței din România. Drona făcea parte dintr-un grup de patru vehicule maritime de care armata ucraineană pierduse controlul cu o zi înainte, în apropierea Sevastopol.
Înainte de deflagrație, drona a intrat în port la ora 01:30, navigând cu viteză printre nave, inclusiv prin spațiul de 10 metri dintre remorcherul ARSVOM și petrolierul „Amalthia”. Vehiculul militar a rămas blocat în barajele antipoluare de lângă cheu, situându-se la doar 25 de metri de petrolierul „Amalthia”, care a fost mutat abia a doua zi după alertarea autorităților. Lucian Boris, din sindicatul angajaților ARSVOM, a confirmat că singurele capturi video ale intrării au fost realizate de camerele de supraveghere ale agenției, nu de sistemele oficiale.
Administrația Prezidențială a indicat că evaluările preliminare susțin ipoteza preluării controlului dronei de către Federația Rusă printr-o operațiune de cybersecurity. Emanuel Popp, fondator al unei firme de drone, a explicat că arhitectura acestor dispozitive se bazează pe soluții open source, ceea ce facilitează interceptarea codurilor și a softurilor existente pe internet. Dacă această ipoteză este confirmată, evenimentul ar putea reprezenta primul atac documentat al Federației Ruse asupra unui stat membru NATO, utilizând un scenariu de sub steag fals.
În urma incidentului, instituțiile implicate au respins asumarea responsabilității pentru lipsa detectării dronei în apele teritoriale. Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării, a declarat că Armata nu efectuează filtre la intrarea în port în perioade de pace, în timp ce Alexandru Oae, șeful Gărzii de Coastă, a susținut că supravegherea intrării în port nu este atribuția Poliției de Frontieră. Totodată, Mihai Teodorescu, director general al Administrația Porturilor Maritime Constanța, a menționat că compania sa administrează doar partea de pământ, fără competențe asupra luciului de apă.
Viceamiral Mihai Panait, Șeful Forțelor Navale Române, a susținut că nu au ce să se reproșeze, deși a recunoscut că sistemele de protecție suplimentare din porturile comerciale care includ zone militare sunt adesea absente. În contrast, Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor, a argumentat că portul trebuie să dispună de un plan de pază și monitorizare capabil să gestioneze astfel de situații. Până în prezent, ancheta necesită un interval de timp mai lung decât cele 7-10 zile promise inițial de președintele Nicușor Dan.
Incidentul din Portul Constanța are loc într-un context de tensiuni constante în regiunea Mării Negre, unde utilizarea dronelor maritime a devenit o componentă centrală a conflictului dintre Rusia și Ucraina. Deși drona implicată este de origine ucraineană, posibilitatea ca tehnologia militară să fie preluată prin atacuri cibernetice pune în alertă securitatea frontierelor maritime ale NATO, evidențiind vulnerabilitățile sistemelor de supraveghere actuale.