Serviciul Român de Informații (SRI) traversează o perioadă de tranziție administrativă după ce Eduard Hellvig și-a dat demisia din funcția de director pe 3 iulie 2023. În prezent, conducerea operațională a instituției este asigurată prin interim de către prim-adjunctul directorului, generalul Răzvan Ionescu. De la înființarea sa oficială pe 26 martie 1990, prin Decretul nr. 181 emis de Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN), serviciul a avut cinci directori civili numiți de Parlament.
Înființarea SRI a fost strâns legată de evenimentele violente din Târgu Mureș din martie 1990, care au generat suspiciuni privind rolul fostei Securități. Criticii și cercetătorii susțin că tensiunile etnice au fost alimentate artificial pentru a justifica necesitatea unei noi structuri de informații. Această abordare a permis reîncadrarea rapidă a mii de foști ofițeri de Securitate în noul serviciu, sub pretextul apărării unității naționale, proces care a fost văzut de societatea civilă ca o reciclare a poliției politice.
Virgil Măgureanu, primul director al SRI, a fost arhitectul central al acestei tranziții, fiind în același timp și un om de încredere al noii puteri politice. Deși a susținut că legăturile sale din anii '80 au fost strict politice, s-a dovedit că acesta a avut legături directe cu Securitatea, fiind recrutat în anii '70 sub numele de „Mihăilă Mihai” în cadrul Departamentului de Informații Externe (DIE). Măgureanu a orchestrat preluarea logisticii, a arhivelor și a infrastructurii de la fosta structură de poliție politică.
Istoria instituției a fost marcată de numeroase scandaluri, precum „Scandalul Berevoiești” din 1991, când încercarea de a distruge arhivele Securității a fost descoperită de jurnaliști. Alte controverse majore au inclus „Terasa Anda”, prin care SRI a fost acuzat de supravegherea ilegală a jurnaliștilor, și implicarea în rețele de contrabandă. În perioada lui George Maior, serviciul a fost vizat de discuții privind presiunile asupra judecătorilor și relația strânsă cu omul de afaceri Sebastian Ghiță, context în care s-au încheiat protocoalele secrete cu Parchetul General.
Mandatul lui Eduard Hellvig, care a durat peste opt ani, a vizat în principal desprinderea de trecutul comunist și profesionalizarea instituției. Acesta a finalizat procesul de predare a arhivelor fostei Securități către CNSAS și a anulat protocoalele de colaborare cu unitățile de justiție. Totuși, în timpul conducerii sale, SRI a fost implicat în controverse precum scandalul „Black Cube” și gestionarea informațiilor legate de criza „Hexi Pharma”, încercând să echilibreze cerințele de interoperabilitate cu standardele democratice.
Instituția de informații operează într-un cadru legislativ în care directorul civil este numit de către Parlament, la propunerea președintelui României. Procesul de modernizare și profesionalizare a serviciilor secrete rămâne un element esențial pentru integrarea completă a României în structurile euro-atlantice și pentru asigurarea unui parteneriat de încredere cu aliații externi, evitând în același timp metodele de monitorizare specifice regimului anterior.