Autoritățile române, inclusiv SRI și DIICOT, au raportat recent o escaladare a acțiunilor subversive coordonate de Rusia în România. Un grup format din doi bieloruși și un ucrainean a fost identificat ca fiind implicat într-un plan de sabotaj vizând o subsidiară a ROMARM. Această acțiune este considerată o tentativă directă de atac asupra unei entități strategice, marcând trecerea de la manipularea informațională la acțiuni fizice de sabotaj împotriva infrastructurii de apărare.
Această evoluție a riscurilor a început să fie observată încă din perioada superanului electoral din 2024. Investigații realizate de entități jurnalistice membre EBU au indicat faptul că serviciile de informații ruse au organizat acțiuni de sabotaj în România, Cehia, Polonia și Lituania între mai și septembrie 2024. În aceste operațiuni, ofițerii ruși au utilizat agenți de tip „agenți dispensabili”, persoane care pot fi ușor abandonate de serviciile de informații în cazul în care acțiunile lor sunt descoperite de autoritățile locale.
În septembrie, un alt caz relevant a fost arestarea preventivă a spionului rus Ivan Kutsenko. Acesta este suspectat că a colectat informații despre unități militare esențiale, inclusiv bazele Kogălniceanu, Borcea și cea de la Câmpia Turzii. Datele colectate, sub formă de fotografii și filmări, erau transmise prin aplicația Telegram către persoane din afara țării. Procurorii susțin că aceste informații aveau scopul de a facilita viitoare acte de sabotaj pe teritoriul României.
La nivel regional, România a fost conectată la alte rețele de spionaj prin acțiuni comune între serviciile de informații. Anul trecut, în Polonia, au fost reținute 55 de persoane suspectate de spionaj pentru ruși, iar unul dintre cei reținuți în Varșovia avea legături cu persoane reținute anterior la București. Aceste rețele urmăreau sabotaje în preajma unor instituții-cheie, într-un context de război hibrid care include și atacuri coordonate de GRU, precum sabotajul cu drone de la aeroportul din Leipzig.
În planul politic, investigațiile au evidențiat sprijinul masiv oferit de Rusia candidatului Călin Georgescu prin rețele de promovare a mesajelor anti-UE și anti-NATO. S-au identificat coincidențe între fondurile utilizate de hackerii GRU și o firmă care a ajutat la propagarea online a ideilor acestuia. Această strategie a vizat amplificarea nemulțumirilor sociale legate de prețurile la alimente și combustibil, utilizând discursul antisistem pentru a destabiliza climatul social și politic din țară.
Aceste acțiuni subversive reprezintă o repetare a unor modele istorice de destabilizare a statului român. În perioada dintre finalul Primului Război Mondial și mijlocul anilor '20, România a fost ținta principală a Kremlinului, cu scopul de a destabiliza țara și Basarabia. Documentele vremii indică faptul că, la începutul anilor '20, au avut loc 264 de arestări pentru terorism, reflectând o perioadă de intensă activitate a rețelelor clandestine rusești în regiune.