Un raport al Comitetului interministerial Bala, privind intervențiile efectuate în perioada iulie - 15 octombrie, indică o eficiență redusă a măsurilor luate pentru gestionarea debitului Dunării. Documentul relevă faptul că utilizarea barjelor scufundate pentru a direcționa apa către zona Cernavodă a produs un câștig estimat de doar 1-3 centimetri. Această evoluție contrazice anunțurile anterioare făcute de Radu Miruță în luna august 2026, când se susținea că nivelul fluviului a crescut cu doi centimetri.
Evaluarea tehnică arată că efectul barjelor a fost anulat de scăderea naturală a debitului Dunării și de lipsa dragajului pe Dunărea Veche. Apa a fost redistribuită către brațul Borcea, ceea ce a neutralizat beneficiul urmărit prin intervenția cu barje. Raportul subliniază că soluțiile structurale temporare modelate au indicat câștiguri extrem de mici, insuficiente pentru a influența semnificativ situația hidraulică necesară funcționării centralei.
În ceea ce privește infrastructura de protecție, digul de 150 de metri construit la Bala a avut un efect insuficient în contextul actual. Deși s-a luat în considerare extinderea acestuia la 450 de metri, această acțiune nu a putut fi finalizată din cauza lipsei de timp. Raportul menționează, de asemenea, că studiile hidrologice disponibile nu au anticipat seceta severă care a lovit regiunea în anul 2026.
Situația energetică rămâne critică, deoarece ambele reactoare de la Cernavodă au rămas oprite din motive de siguranță. Repornirea acestora este condiționată strict de nivelul fluviului, fără a se anticipa performanțe hidraulice care nu au fost încă demonstrate. În prezent, prioritatea instituțiilor este pregătirea echipamentelor mobile și efectuarea probelor de pompare, evitând astfel promisiuni privind rezultate care nu pot fi garantate tehnic.
Impactul financiar al acestor operațiuni rămâne unul incert, deoarece costurile totale nu au fost încă centralizate oficial. Estimările preliminare sugerează că cheltuielile ar putea depăși pragul de 33 de milioane de lei. Această sumă ar include costurile pentru barje, pompe, misiunile desfășurate de IGSU, lucrările de dragaj și modificările temporare necesare la centrala de la Cernavodă.
Intervențiile asupra infrastructurii hidrografice și a sistemelor de energie sunt adesea influențate de condițiile climatice extreme. În contextul actual, gestionarea resurselor de apă și a capacității de producție electrică reprezintă o provocare pentru stabilitatea instituțională. Monitorizarea debitului Dunării rămâne un factor critic pentru securitatea energetică, în condițiile în care seceta afectează direct funcționarea reactoarelor de la Cernavodă.