Directorul general al ROMARM, Răzvan Pîrcălăbescu, a confirmat oficial că instituțiile de informații au semnalat riscuri specifice de sabotaj asupra infrastructurii de armament din România. Aceste avertismente au fost transmise companiei naționale încă de la începutul anului 2026, vizând protecția filialelor din țară. Decizia de a intensifica măsurile de securitate a fost luată ca răspuns direct la informațiile primite de la Serviciul Român de Informații privind amenințările externe.
Conform declarațiilor oferite de Răzvan Pîrcălăbescu, avertismentele au fost formulate într-un context marcat de creșterea colaborării dintre companiile românești și cele ucrainene. Această cooperare s-a concentrat în principal pe domeniul producției de armament și pe dezvoltarea de drone. Din cauza acestor riscuri identificate, conducerea ROMARM a considerat necesară o vigilență sporită în toate unitățile de producție pentru a contracara potențialele acțiuni coordonate de Federația Rusă.
Pentru a răspunde acestor amenințări, ROMARM implementează un proces de restructurare internă care vizează consolidarea sistemelor de apărare. Planul prevede transformarea actualului Serviciu de Securitate într-un Departament specializat, care va include și un Centru de comandă dedicat. Răzvan Pîrcălăbescu a subliniat că organizația ia măsuri tot mai mari pe măsură ce timpul trece, pentru a asigura o stare de pregătire optimă în fața posibilelor atacuri.
Situația pericolei este confirmată și de alți lideri din sectorul de apărare, precum Mircea Tanțău, directorul general al CARFIL. Acesta a indicat faptul că, începând cu primăvara anului 2026, unitatea sa a primit informații despre existența unor tentative de sabotaj în zona industriei de armament din România. Aceste declarații convergente subliniază gradul de alertă la care se află facilitățile de producție militară din cadrul rețelei de armament națională.
În cadrul industriei de apărare din România, unitățile de producție precum cele din Brașov sunt considerate puncte critice pentru securitatea națională. Protecția acestor facilități implică nu doar măsuri de securitate fizică, ci și monitorizarea constantă a rețelelor de spionaj și a tentativelor de diversiune. Consolidarea structurilor de comandă și trecerea la departamente de securitate mai vaste reprezintă o strategie de adaptare la noile riscuri geopolitice.
Contextul actual al securității în regiune impune o monitorizare extrem de riguroasă a activității companiilor care colaborează cu parteneri externi în domeniul militar. Evoluția amenințărilor de sabotaj obligă instituțiile de stat și companiile de stat să își actualizeze constant protocoalele de protecție. Această stare de alertă permanentă este necesară pentru menținerea integrității capacităților de producție de armament din România.